Română
English
Astăzi, în cazul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală am participat la un schimb de opinii pe marginea prezentării susținute de un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) privind revizuirea sistemelor UE de indicații geografice (IG) pentru produsele agricole și alimentare, vinuri și băuturi spirtoase.
✅ Politica UE în materie de calitate privind indicațiile geografice (IG) și specialitățile tradiționale garantate în UE acoperă 3 286 de denumiri care provin din statele membre ale UE și sunt înregistrate în UE și 32 de indicații geografice înregistrate prin aplicare directă de către țări terțe.
România are 30 produse înregistrate în sistemul de Indicații Geografice Protejate (IGP) dintre care 13 vinuri, 8 produse alimentare și 9 băuturi spirtoase. La Comisia Europeană se mai află depuse documentațiile pentru încă două produse pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată, iar aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european. Numărul mic de astfel de produse, este datorat procedurile apreciate ca fiind anevoioase și costisitoare !
Produsele protejate în cadrul politicii UE în materie de calitate privind indicațiile geografice se bucură de o apreciere deosebită din partea consumatorilor, fiind în același timp o recunoaștere a calității acestora! Alături de celelalte mecanisme contribuie la durabilitatea sectorului agricol și tocmai de aceea este important să simplificăm procedurile !
În ultimii patru ani, politica privind infrastructurile ecologice a avut rezultate foarte pozitive: o mai bună protecție, simplificarea procedurilor, posibilitatea de a introduce elemente de durabilitate în specificații, noi instrumente aflate la dispoziția producătorilor pentru gestionarea indicațiilor geografice.
Produsele agroalimentare și băuturile ale căror denumiri sunt protejate de Uniunea Europeană ca IG reprezintă o valoare a vânzărilor de 74.76 miliarde EUR. Valoarea de vânzare a unui produs cu denumire protejată este, în medie, dublă față de cea a produselor similare fără certificare.
Pe această bază, Comisia va adopta propunerea de reformă a politicii în domeniul calității, pentru consolidarea acesteia. Vă invit să parcurgeți declarațiile reprezentantului Comisiei asupra Politicii UE în materie de calitate și propunerile viitoare.
Declarațiile reprezentantului Comisei (DG AGRI), domnul Michael Niejahr: “Totul a fost pus în mișcare când președinta Von der Leyen a inclus în misiunea noastră obiectivul de consolidare a sistemului Indicațiilor Geografice. Există deja instrumente foarte eficiente, în special pentru a sprijini fermierii noștri să livreze produse agricole de calitate și să creeze valoare adăugată în lanțul general de produse. În același timp, menținând tradiția pe care o avem, produsele alimentare, vinul și băuturile spirtoase protejate de indicațiile geografice, sunt o componentă esențială a identității agricole europene. Sistemul are un mare succes. Dar asta nu înseamnă că nu îl putem îmbunătăți. Și vreau să fiu destul de clar, acesta este scopul a ceea ce vrem să facem, vreau să consolidăm succesul pe care l-am avut în ultimele decenii și am vrut să îmbunătățim aceste lucruri pe care le avem ca parte a evaluării impactului. Sunt 3 obiective de bază pe care le avem în vedere.
1. Dorim să consolidăm protecția efectivă a IG, astfel încât producătorii să fie răsplătiți în mod echitabil pentru eforturile lor
2. Dorim să creștem atractivitatea IG și gradul de asimilare în întreaga UE. După cum știți, există discrepanțe destul de puternice între state, unele state membre au o utilizare mai mare a IG-urilor decât altele. Dorim să creștem sistemul general, astfel încât statele care au o absorbție relativ scăzută să folosească și ele mai bine sistemul.
3. Simplificare și armonizare. Știți că protecția este răspândită în jurul diferitelor reglementări, care au toate o istorie diferită, deci există mici diferențe care nu sunt cu adevărat necesare. Dorim să aducem mai aproape procesele de protecție în toate domeniile.
Deci care sunt schimbările? Cred că sunt practic 2 blocuri mari.
Prima este despre noutăți. Este vorba despre protejarea IG, unde vrem să consolidăm nivelul real de protecție. Problema utilizării IG se referă la procedurile care trebuie întreprinse. Dorim, de asemenea, o mai bună protecție a IG-ului pe internet, atunci când vine vorba de vânzări online.
Următorul este sustenabilitatea. Sustenabilitatea este un atuu major pe piața oricărui produs, așa că ar trebui să o asigurăm la un nivel înalt. Deși primul pas ar fi abordarea problemelor de sustenabilitate, această propunere face un pas înainte, încurajează producătorii să includă în produsele lor specificații sustenabile, care depășesc cerințele de până acum. Producătorii vor trebui să ia în considerare dacă acest lucru este ceva ce pot face pe termen lung și ar funcționa pentru ei.
O altă noutate este introducerea conceptului de grupări de producători recunoscute. Acest lucru va permite grupurilor de producători să-și asume responsabilitățile de a crește aplicarea generală și gestionarea IG, astfel încât să dăm cu adevărat putere celor care sunt beneficiarii sistemului.
Dorim să consolidăm în continuare armonizarea în sectorul liberului schimb, deci regulamentul privind produsele alimentare, pe de o parte, și regulamentul referitor la băuturile spirtoase. Dorim să avem prevederi referitoare la nivelul de protecție al IG. Au existat mici diferențe în ceea ce privește modul în care protecția funcționează efectiv în diferite sectoare, acest lucru dă naștere confuziei și întrebărilor. Deci vrem să avem un singur standard.
De asemenea, propunerea conține dispoziții comune de control pentru produsele agricole și băuturile spirtoase, în timp ce dispozițiile de control pentru vin rămân în OMC, din cauza specificului sectorului respectiv. Permitem flexibilitatea autorităților naționale pentru a adapta sistemul de control.”