Agricultura românească poate deveni un model de referință pentru agricultura europeană?!

PPEFără procesarea produsului brut din agricultură, cu siguranță NU!

La fel ca întotdeauna, răspund invitațiilor adresate de reprezentanții fermierilor pentru a purta discuții despre ce este de făcut pentru dezvoltarea sectorului agricol din România. De la Bruxelles, din țară, de oriunde. Mereu am spus că oamenii politici “nu sunt depozitarii adevărului absolut”. Iar pentru a fi eficienți este nevoie de un dialog permanent între decidenți și beneficiari. Indiferent cine sunt aceștia. Am răspuns așadar invitației adresată de Clubul Fermierilor Români de a participa ieri, la București, la dezbaterea inițiată de aceștia pe tema ’’Agricultura românească, model de referință pentru agricultura europeană’’. La eveniment au participat aproximativ 30 de reprezentanți ai asociațiilor cu profil agricol din România, care reprezintă “coloana vertebrală a agriculturii românești” și care sunt extrem de competitivi pe piață. În calitate de membru al Parlamentului European și de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, am discutat cu reprezentanții Clubului Fermierilor Români despre viitorul Politicii Agricole Comune și despre Acordul MERCOSUR. Fără îndoială, cea mai importantă prioritate a mea în actualul mandat va fi să continui ceea ce mi-am asumat încă de la începutul primului mandat: să apăr drepturile fermierilor români în Europa. În următorii 5 ani, ca membru în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală, voi face ceea ce este necesar astfel încât România să poată dezvolta sectorul de procesare al produsului brut din agricultură, iar acesta să nu mai fie exportat și apoi importat sub formă de produs finit. Mai mult, cu sprijinul meu și al colegilor liberali din PE, fermierii din România vor beneficia din 2021 de subvenții mărite în agricultură. Acestea vor crește la 220 euro, în contextul în care acestea au fost reduse pentru alte state. Dar, dincolo de cuantumul sumelor ce urmează a fi primite de fermieri, este extrem de important să vorbim de eficiența investițiilor în agricultură, o agricultură care trebuie să devină durabilă. Le-am transmis membrilor Clubului Fermierilor Români faptul că, în actualul mandat, îmi propun să inițiez o serie de măsuri care să sprijine repopularea satului românesc și instalarea tinerilor fermieri în spațiul rural prin derularea de programe specifice dar, în același timp, și sprijinirea tuturor fermierilor indiferent de dimensiunea fermei pentru a rezista pe piață. Trebuie, odată pentru totdeauna, să se înțeleagă că aceștia acționează în zone diferite iar rolul unora sau a altora este bine definit pe fiecare palier. Nu pot accepta conceptul ca fermierii mari să devină tot mai mari iar cei mici să devină tot mai mici, până la dispariția lor. Sprijinul financiar european trebuie să fie echilibrat pentru toți. Ce poate face un fermier pe propriile forțe este cu totul altceva. Dincolo de asta, un lucru este valabil pentru toți: fermierii din România trebuie să înțeleagă că este nevoie să treacă la o nouă etapă, de creștere a valorii adăugate, trecerea de la producție și depozitare, la procesare (cu valoare adaugată cât mai mare) și vânzare, dacă doresc să se mențină pe piață.
Felicit Clubul pentru această inițiativă și pentru implicarea activă în acțiuni care să sprijine interesele fermierilor români în negocierile pe noul PAC, și care să încurajeze o comunicare și o coordonare a asociațiilor de fermieri din România. Clubul, alături de alte organziații ale fermierilor, trebuie să se implice activ, direct și imediat în elaborarea Planului Național Strategic al României.