Română
English
Astăzi am avut o întâlnire domnul Constantin Dobrescu, vicepreședinte al ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicultorilor din România). ROMAPIS face parte din organizația europeană a apicultorilor Beelife, este o organizație care cuprinde mai multe asociații și federații apicole din UE. Aceasta acționează în comun în interesul apicultorilor.
Există, însă, la nivelul fiecărui stat membru un Plan Național Strategic prin intermediul căruia statele membre vin cu propuneri.
Subiectele abordate au fost legate de dificultățile acestui sector dar și despre ce se va putea face în concret de la nivel european pentru sprijinirea acestuia. Neocotinoidele, un subiect mereu fierbinte atât pentru sectorul apicol cât și pentru cel agricol, legate de altfel indisolubil unul de altul. Agricultura nu ar putea rezista fără polenizarea albinelor. Mii de plante însă ar dispărea în lipsa acestora. În același timp, trebuie găsit un echilibru între acești actori: sectorul agricol și sectorul apicol. În momentul de față, se pare că România și Lituania au derogarea să mai folosească neocotinoidele. Celelate state au reușit să evite folosirea lor prin practicarea unui sistem eficient de rotație a culturiilor sau utilizarea altor substanțe.
În alte state, unde nu s-a acordat derogarea, nu a scăzut producția de cereale. Într-adevăr, aceste alternative presupun analiză și cercetare, dar federația consideră că nu este imposibil. Ceea ce este important de înțeles pentru fermieri este faptul că, utilizând pesticide, exportam bunăstarea mediului nostru. Din cauza acestor pesticide nu mai există păsări deasupra culturilor. De ce?! Trageți și dumneavoastră concluzia. Utilizarea pesticidelor duce la vicierea mediului și reprezintă un real pericol pentru consumator, mai adaugă acesta.
În ceea ce privește producția BIO și ecologizarea, domnul Dobrescu mi-a transmis faptul că, potrivit datelor pe care le deține, în 2017 doar 2% din apicultorii din România sunt certificați BIO, un număr alarmant de mic.
Cauza acestui declin îl reprezintă piața mierii din România, care este într-o situație extrem de dificilă. Vorbim despre faptul că se importă cantități mari de miere din China și acest fapt destabilizează piața mierii.
Prețul mediul al mierii în 2018, la nivelul procesatorului, a fost de 1,82 euro, în timp ce la nivelul UE a fost mai mult de 3 euro. Mierea produsă în China este slabă din punct de vedere calitativ. În acest moment, China vinde mai multă miere decât produce. Din punct de vedere al Codex-ului alimentar, chinezii folosesc alte proceduri, ceea ce le permite să aibă aceste diferențe. În portul Constanța, mierea chinezească se vinde cu 0.9 euro/kg. În ceea ce privește Ucraina, această țară și-a dublat în ultimii 20 de ani producția de miere, deși au același număr de stupi, ceea ce este paradoxal. Există o presiune pentru România din cauza importurilor ridicate de miere din Ucraina. Prețul mierii din Ucraina este mai mic în comparație cu mierea românească.
De asemenea, în acest moment, potrivit legislației UE, pe etichetă este obligatoriu să fie specificată proveniența în următoarele moduri: din UE/ din afara UE/ amestec de miere din UE non UE. În acest sens, vrem să existe obligativitatea menționării țării de proveniență și în cazul amestecului, să fie precizat dacă este mai multă cantitate de miere non UE decât cea UE. Este vorba de mai multă transparență.
În ceea ce privește producția BIO, fermierii din sectorul apicol au nevoie de subvenții mai mari pentru dar și un control riguros. Cultura BIO presupune, printre altele, renunțarea la tratamentele făcute de apicultori pentru albine. În Romania există peste 20 de organisme abilitate să ofere certificare BIO.
Îi mulțumesc domnului vicepreședinte Constantin Dobrescu pentru discuția extrem de aplicată pe care am avut-o și îl asigur încă o dată de toată susținerea mea în Parlamentul European și în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală, al cărei vicepreședinte sunt. Apicultorii din România trebuie sprijiniți, atât la nivel național cât și la nivel european deoarece, prin ceea ce fac, se asigură sustenabilitatea și viitorul sănătos al agriculturii.