Comisia Europeană trebuie să pună la dispoziția statelor membre incineratoare de mare capacitate pentru combaterea eficientă a PPA!

PPEÎn cadrul Comisiei AGRI din Parlamentul European, au fost susținute prezentări de către reprezentantul Comisiei Europene (DG SANTE) a actelor delegate de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului referitoare la sănătatea animalelor, dar și în ceea ce privește pesta porcină africană. Am intervenit în cadrul dezbaterii pe marginea acestor subiecte și am atras atenția asupra necesității de a se pune la dispoziție, de la nivelul Comisiei Europene, a unor incineratoare de mare capacitate în zonele în care virusul pestei porcine africane este prezent.

Iată intervenția mea:

Domnule director, în 2015 îi spuneam domnului comisar Andriukaitis că este nevoie să construim garduri pe granița cu Ungaria. Domnia sa mi-a transmis la momentul respectiv că nu se impune deoarece focarele nu sunt atât de mari. Iată că astăzi discutăm de o problemă care nu are graniță la nivel național. Sigur că România este foarte afectată.
Vreau să vă spun însă un lucru: acest virus acționează și în fermele cu cele mai înalte condiții de biosecuritate, inclusiv în fermele care au avut 30.000 de porci unde proprietarii nu își permiteau să nu respecte toate condițiile de biosecuritate. Se pare că virusul acționează inclusiv prin intermediul păsărilor și nu poate să fie stăpânit. Am rezerve serioase asupra pașilor care se fac după ce apare acest virus. De ce nu discutați despre nevoia dezvoltării unor capacități care să ardă aceste animale și să nu fie îngropate? Cred că de la nivelul Comisiei Europene ar trebui să se cumpere acele incineratoare de mare capacitate și să nu mergem doar pe soluția ca animalele să fie îngropate. În opinia mea, faptul că ele sunt îngropate nu este suficient de riguros din punct de vedere al posibilității reapariției virusului în timp.

Reprezentantul Comisiei Europene a transmis faptul că: „În ce privește ridicarea de garduri, EFSA a fost cât se poate de clară. Aceste garduri nu vor ajuta, nu pot împiedica animalele sălbatice să treacă dincolo de ele. De aceea, nu am susținut gardurile pe distanțe mari în UE. Dacă gardurile pe distanțe scurte funcționează, am văzut acest lucru în Cehia, Belgia. Lucrurile funcționează pe scară mică. Deci, dacă depopulezi pe scară mică o zonă, lucrurile funcționează și asta este ce au recomandat experții noștri pentru Germania și Polonia, dar pe scară largă, lucrurile nu funcționează.
România și Bulgaria încă sunt infestate masiv, mai ales prin crescătorii particulare. Aici avem o problemă masivă. Există puține măsuri de biosecuritate pentru a evita contactul între animale sălbatice și porci. Deci, România și Bulgaria sunt grav infestate. România a fost foarte infestată mai ales din cauza gospodăriilor particulare și totul a început din zona Deltei Dunării, iar de acolo s-a răspândit în toată România.
Nu a existat niciun fel de focar care să apară în UE din cauza comerțului ilegal. În cadrul Comisiei, toate autoritățile au menținut legătura zilnic cu noi. Care sunt consecințele? Este vorba de o amenințare nu doar către sectorul creșterii de animale, ci pentru întreaga viață sălbatică în UE. Dacă ne gândim la consecințele asupra comerțului, 260 de milioane de animale au fost sacrificate.
Ce facem noi? Prevenire, detecție, control și transparență. EFSA are un rol esențial în acest sens. Încercăm să regionalizăm UE. Statele membre care au fost afectate sunt conștiente. Încercăm să informăm, să oferim cursuri cu privire la regionalizare pentru a proteja restul agriculturii. Ce putem face? Să continuăm activitățile de cercetare și să lucrăm alături de statele membre. Să menținem această boală cât mai departe de statele membre.
În ce privește gripa aviară, am ajuns la H5N8, mai multe țări au fost afectate: Polonia, România, Republica Cehă. A fost afectată și Turcia. Virusul a venit din nordul Rusiei.

Aș vrea să vă prezint pachetul de patru acte delegate. Am văzut evaluarea sistemului anual de sănătate la nivelul UE care s-a încheiat în anul 2006. Am văzut că e mai bine să ai o strategie decât să rezolvi ulterior problemele. Noua lege a animalelor este derivată din regulamentele adoptate încă din anii 1960 când s-a creat PAC pentru comerțul cu bunuri din acest domeniu: animale, produse laptate și așa mai departe. Era nevoie de o armonizare a acestor acte.
Actul pentru sănătatea animalelor se referă la bolile transmisibile care afectează agricultura și comerțul. Actul este divizat în mai multe părți, spre exemplu regulile privind transportul animalelor, regulile pentru carnea de vită sau de porc pentru a intra pe piața UE, precum și măsurile de urgență atunci când e o situație de criză. Este important ce nu se include. Nu e vorba de: bunăstarea animalelor, finanțarea măsurilor de eradicare a bolilor, nu e vorba de partea veterinară. Toate acestea sunt acoperite de alte acte legislative.
Implementarea a început în 2016. Legislația reprezintă un fel de „Lisabonizare” a tuturor actelor ce erau înainte. Nu schimbăm lumea aici. Avem patru acte pe care vi le prezint astăzi: cele legate de supravegherea pentru boli, eradicare, măsuri de control a bolilor, iar ultimele două au de-a face cu transportul terestru al animalelor și trasabilitatea. Cele patru acte sunt interdependente între ele.
Primul act referitor la supravegherea pentru boli, avem o serie de directive în domeniul acesta care au stat la baza elaborării actului. La nivel de conținut: completeaza regulile din partea a doua pentru sănătatea animalelor. Este vorba de cerințe generale de supraveghere pentru boli, reguli pentru programele de eradicare. Al doilea act delegat se referă la prevenirea anumitor boli cum este pesta porcină africană. Al treilea act delegat este referitor la circulația în cadrul UE a animalelor terestre. Ultimul act delegat se referă la trasabilitate.”