Datele din teren reprezintă direcțiile de acțiune de care au nevoie fermierii! Acest sprijin face diferența dintre eșecul și succesul unei investiții!

PPEÎn cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală s-a dezbătut modificarea Regulamentului (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului în ceea ce privește transformarea Rețelei de informații contabile agricole în Rețeaua de date privind durabilitatea agricolă.

Rețeaua de informații contabile agricole este o sursă unică de date microeconomice și contabile obținute în fiecare an de la peste 80 000 de ferme din UE. Aceasta face posibilă evaluarea situațiilor economice și financiare ale fermelor încă din 1965. Comisia pune la dispoziție metodologia armonizată și chestionarul comun, iar statele membre colectează, verifică și transmit datele. Rețeaua de date privind durabilitatea agricolă va adăuga la toate acestea o dimensiune socială și de mediu.
În data de 22 iunie 2022, Comisia a aprobat o depunere de regulament privind transformarea rețelei de informații contabile agricole în rețeaua de date privind durabilitatea agricolă, permițându-ne să înțelegem mai bine modul în care funcționează PAC.
E foarte important pentru oricine își dorește să investească în agricultură să știe clar pe ce se bazează, care sunt pașii de urmat, obligațiile. Furnizarea de date pentru acest sector este fără dar și poate relevantă, așadar mă declar un susținător al acestei propuneri! Mai jos puteți parcurge intervenția mea din cadrul discuțiilor:
“Mulțumesc, domnule director, pentru această prezentare, chiar dacă puțin tehnică, dar pe care o apreciez ca fiind absolut necesară. Vă aduceți aminte că în mandatul trecut a fost o discuție în cadrul comisiei AGRI, în care cei de la Curtea de Conturi încercau într-o formă sau alta să pună sub semnul întrebării eficiența politicii de coeziune. În mod greșit au făcut acest lucru pentru că probabil nu au avut date suficiente din teren.
Aceste date despre care noi vorbim astăzi evident că vin și ne arată care este eficiența Politicii de Coeziune în teren. Pe de altă parte, în opinia mea, domnule director, trebuie să ne canalizăm atenția față de ceea ce înseamnă stabilirea unor direcții de acțiune pentru viitorii fermieri dar și pentru autorități.
Atunci când cineva dorește să investească în agricultură sau să-și dezvolte anumite proiecte, trebuie să știe pe ce date se bazează. Care a fost evoluția în zona lui sau regiunea unde vrea să investească legat de un anumit subiect? Mai mult, este foarte important să discutăm de ceea ce înseamnă zonarea unor culturi și vă spun asta din expertiza pe care am întreprins-o în teren.
De foarte multe ori am văzut ferme înființate în diverse zone, care nu se pretau atât de bine cum s-ar fi predat în altă parte. De ce? Pentru că acelui fermier nu i-a spus nimeni: ”Omule bun, stai! Nu face această investiție în această zonă că nu-s mure în piatră, du-te într-o altă zonă sau investește în altceva și cu siguranță investiția o să aibă mult mai mult succes.” De aceea apreciez că aceste date sunt absolut necesare și importante pentru luarea deciziilor pe viitor. Nu poți să iei decizii, nu poți să îmbunătățești decizia pe care dorești să o iei, fără să ai datele relevante din tren, astfel încât să îți poți baza pe ceva direcția de acțiune pe care tu vrei să o iei. Vă felicit și voi rămâne mai departe partenerul dumneavoastră în această direcție! Pentru că, repet, apreciez că este foarte foarte importantă furnizarea de date relevante pentru sector!
Mulțumesc!”
Domnul Tassos Haniotis, a vorbit despre această propunere de regulament:
• Acest proiect îmi este unul drag încă de acum 17 ani când mi-a venit ideea. Este vorba despre schimbarea unei rețele de informații. Pe 22 iunie 2022 am făcut deja propunerea, adoptată ulterior de Comisie.
• Prima prezentare către statele membre a avut loc pe 30 iunie, în cadrul Comisiei FADN.
• De ce avem nevoie, în primul rând, de o rețea? Am condus un studiu luând în calcul 80.000 fermieri din toate statele membre, bugetul fiind de 16.2 milioane EUR/ an, contribuții din partea statelor membre. Este incert, încă, dacă bugetul este unul mare sau mic.
• În ceea ce privește obiectivele acestei rețele, este vorba despre colectarea de date la nivelul fermelor pentru a stabili venitul și pentru a face niște analize de piață, legate de venitul acestor exploatații agricole.
• În ansamblu avem o imagine paralelă statisticilor EUROSTAT, cu datele primite din statele membre, care ne permite să analizăm situația veniturilor agricole, în conformitate cu nevoile stabilite prin PAC. Ne interesează aceste informații, deoarece sunt strânse strict la nivelul fermelor.
• Ideea FADN a fost să îmbunătățim rețeaua existentă printr-un set de variabile, care se leagă de dimensiuni de mediu sau sociale, datele necesare fiind analizate la nivel individual de către statele membre..
• De ce este necesară, așadar, convertirea aceste rețele într-o alta? Pentru a putea obține o interoperabilitate mai bună pentru date. Adesea se discută faptul că toate aceste schimbări presupun bani suplimentari. Totuși, atunci când ne actualizăm softu-urile, de exemplu, există un cost de adaptare, dar pe termen lung merită. Asta se întâmplă și cu aceste sisteme de date, imaginea trebuie privită în ansamblu.
• Ne dorim să permitem serviciilor care strâng date să înțeleagă cum stau lucrurile în ceea ce privește situația fermierilor. Statele membre pot înțelege, apoi, ce e de făcut pentru a îmbunătăți anumite situații specifice.
Calendarul FSDN
• Legea de bază: adoptată la 22 iunie 2022. Se așteaptă negocieri cu Parlamentul și Consiliul în a doua parte a anului curent. Intrare în vigoare este prevăzută pentru 2023.
• Legislația secundară: Dezvoltată paralel cu analizele pe care le facem, în funcție de variabilele pe care dorim să le adăugăm.
– Studiul IPM2- FSDN în curs de desfășurare, rezultatele fiind prevăzute pentru octombrie 2022.
– Primul proiect pentru acte delegate și implementate se vor discuta formal până la finele lui 2022, cu un calendar de finalizare până în 2023, ideal.
• Primul an de de colectare a datelor pentru această rețea ar fi 2025, iar datele ar fi disponibile în 2026/2027.
Principalele principii
• Avem tendința de a schimba legile de bază o dată la 10 ani, chiar dacă unele formulări sunt din 1965. Legea este în continuare pertinentă, dar trebuie adaptată la contextul actual. Legea s-a actualizat, de exemplu, în ceea ce privește chestiunile care țin de îngrășăminte și pesticide.
• Avem un cadru deschis pentru a rezista, așadar evoluțiile schimbului de date sunt extrem de importante, având în vedere faptul că vorbim despre o eră digitală.
• Trebuie îmbunătățită folosirea acestei rețele de informații, pentru analize și cercetări.
• Am hotărât neintroducerea, momentan, a unor subiecte mai vaste sau variabile în Actul de Bază. Am introdus subiectele majore pe care dorim să le acoperim: sol, aer, apă, biodiversitate și dimensiunea socială a agriculturii.
• Analiza aflată în curs de desfășurare (IPM2-FSDN) urmărește să identifice mai întâi principiul de bază în contabilitate, pentru a obține niște date pe care să ne putem baza mai bine.
• Legat de variabilitatea datelor și fezabilitatea strângerii de date de către agențiile de legătură, sunt și alte surse care ar putea contribui la strângerea și la schimbul de date. Datele ne oferă într-o formă agregată ceea ce dorim să aflăm.
• Importanța studiului IPM2-FSDN e să vedem ce dovezi susțin propunerile pe care le facem.
• S-ar putea să existe tendința să considerăm că dacă mai introducem variabile asta va spori costul, însă uneori nu numărul indicatorilor este esențial, ci calitatea lor.
• În ceea ce privește eșantioanele, nu încercăm să le schimbăm. Vrem să păstrăm reprezentativitatea mostrelor, care reflectă caracteristicile economice ale fermelor, și să măsurăm impactul pozitiv sau negativ pe care îl au asupra variabilelor sociale și economice.
• În ceea ce privește adaptarea sistemului, există un rol important pe care pot să il joace agențiile de legătură în gestionarea acestei rețele.
• Avem situații diferite între statele membre. Uneori aceste agenții sunt reprezentate de către ministere, alteori birouri statistice sau institute de cercetare.
• Metodele de cercetare sunt și ele diferite, deși urmează aceleași variabile. Strângerea de date se face uneori în legătură cu fermierii, alteori se bazează pe datele contabile.
• Este esențială comunicarea cu aceste agenții de legătură., cât și încrederea dintre fermier și cel care strânge datele.
Chestiuni cheie în această propunere
• Este vorba despre un domeniu de aplicare mai vast, revizuit. Analizele de afaceri sunt înlocuite de valoarea durabilității sectorului agricol european.
• Vorbim despre protecția datelor, consolidată prin reguli consolidate, date care sunt disponibile și public.
• În ceea ce privește schimbul de date, modul în care strângem date astăzi diferă de acum 15-20 de ani, datorită progreselor tehnologice. Esențială este acum participarea fermierilor. Trebuie să îmbunătățim participarea lor, pentru a îmbunătăți sistemul de selecție a statelor membre, și pentru a găsi un echilibru. În acest sens pot fi oferite niște stimulente fermierilor.
• Eu cred că cel mai bun stimulent ar fi un feedback, alături de sfaturi pentru dezvoltare.
Următorii pași de urmat
• Feedbackul este posibil pe site-ul ”Have your say”, până pe 17 august 2022. Vom avea consultări oficiale din septembrie 2022, pentru a clarifica următorii pași și pentru a putea programa lucrurile în ceea ce privește propunerile noastre.
• Aveam intenția să lucrăm cu statele membre în ceea ce privește pașii următori, însă când vine vorba de legislația secundară, Parlamentul va fi informat de intențiile noastre.