Elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020 - Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene - Măsuri specifice de acordare a unei ajutor suplimentar statelor membre afectate de dezastre naturale (dezbatere)

Domnule președinte, doamna comisar, doamnelor și domnilor colegi, în primul rând doresc să mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect de inițiativă, Unității de comunicare din cadrul DG REGIO, reprezentanților Comitetului Regiunilor pentru contribuțiile aduse, secretariatelor grupurilor politice pentru sprijin și cooperare și, bineînțeles, raportorilor din umbră.

Vizibilitatea investițiilor europene și creșterea comunicării rezultatelor au devenit o preocupare la nivelul instituțiilor Uniunii Europene. Propunerea de raport vine cu idei concrete și instrumente adaptate pentru creșterea gradului de comunicare în privința fondurilor structurale.

Comisia a prezentat la finalul lunii martie la Luxemburg miniștrilor din statele membre propuneri concrete pentru creșterea vizibilității politicii de coeziune. Totodată, se pregătește un plan de acțiune privind metodele de comunicare a politicii de coeziune. În același timp, președinția malteză a recunoscut lipsa de vizibilitate a politicii de coeziune și confirmă acordul la nivelul Consiliului asupra metodelor prin care statele membre pot demonstra mai clar că această politică are un impact direct și pozitiv asupra vieții cetățenilor Uniunii Europene.

Am pornit în acest raport de la faptul că vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune, precum și oportunitățile de finanțare sunt o responsabilitate a autorităților locale și regionale. Acestea sunt interfața cea mai apropiată de cetățean, beneficiind, după cum știm cu toții, de un grad ridicat de încredere. Pe de altă parte, deși politica de coeziune este finanțată cu un buget de peste 350 de miliarde de euro, efectele pozitive sunt cunoscute la un nivel scăzut de către cetățeni, iar concluzia evidentă a fost că metodele de comunicare nu au fost întotdeauna cele mai eficiente.

După cum am subliniat în conținutul propunerii, doar o treime dintre cei chestionați în Eurobarometrul din 2015, și subliniez, doar o treime, au auzit de proiectele finanțate prin politica de coeziune și de efectul pozitiv asupra vieții lor.

În acest context se impune, așadar, o mai bună coordonare între autoritățile publice, partenerii sociali și economici, dar și societatea civilă, pentru o comunicare eficientă a obiectivelor Uniunii Europene, cu scopul de a crește interesul cetățenilor față de apartenența la proiectul comun european.

Împreună cu colegii din Comisia REGI am insistat ca propunerea de regulament Omnibus să cuprindă un procent obligatoriu în cadrul asistenței tehnice dedicate publicității, având în vedere faptul că valorile procentuale utilizate în prezent sunt foarte reduse, în unele state aproape inexistente.

În același timp, am cerut un set de cerințe mai stricte pentru publicitatea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană, deoarece s-a demonstrat că doar un simplu panou publicitar care să ateste prezența investițiilor prin fonduri europene nu este suficient.

În același timp, am atras atenția și asupra nevoii de a clarifica cadrul de reglementare pentru instrumentele dedicate comunicării, deoarece nu sunt puține cazurile în care beneficiarii evită să acceseze aceste instrumente din cauza lipsei de coerență a legislației în vigoare și, bineînțeles, de teama sancțiunilor ce pot interveni ulterior.

Pe termen lung, atingerea obiectivelor stabilite se poate realiza numai cu implicarea tuturor partenerilor relevanți în procesul decizional.

Este nevoie de dezvoltarea unor instrumente sau platforme de animare, având în vedere metodele actuale de guvernanță participativă, prin implicarea cetățenilor într-un proces participativ de întocmire a bugetului. Accesul tot mai deschis la informații confirmă faptul că cetățenii doresc să fie chestionați cu privire la oportunitatea proiectelor de dezvoltare de la nivelul comunităților locale. Se impun, prin urmare, instrumente adaptate, având în vedere evoluțiile tehnologice și accesul tot mai larg al publicului la mijloacele digitale actuale.

Nu în ultimul rând, și cu asta închei, domnule președinte, un obiectiv nou propus în raport este externalizarea rezultatului politicii de coeziune în contextul viitoarei strategii de comunicare. Comisia ar trebui să adopte strategii de comunicare diferite pentru statele membre net contribuitoare, respectiv pentru cele net beneficiare.