Factura de electricitate supraîncărcată cu taxe

Pentru a plăti factura de curent electric, românii sunt nevoiți să plătească pe lângă consumul efectiv și alte taxe. Potrivit formulei de construcție a prețului final al facturii de electricitate, cea mai mare componentă de preț este reprezentată de tarifele de sistem și taxele colectate de stat, care măresc prețul de trei ori, de la producător la consumator. Din prețul final pe care consumatorul îl plătește, aproximativ 30% reprezintă consumul efectiv.

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care România ar putea produce electricitate pentru încă două țări de mărimea României, potrivit infrastructurii pe care o deține. Din păcate, România are centralele închise, rețelele nepermițând exportul în cantități mari.

Cu toate că factura este destul de ridicată, raportat la nivelul de trai, pauzele de curent sunt de 10 ori mai lungi decât în țările vestice, pentru că nu s-a investit în infrastructură, deși tarifele suplimentare asociate consumului sunt ridicate, iar clientul final nu simte că taxele plătite de el au fost folosite pentru o îmbunătățire a serviciilor pe care le primește.

Ce recomandări poate oferi Comisia în vederea realizării unui cadru de reglementare care să soluționeze disproporționalitatea între consumul efectiv și taxele impuse?