Fermierii trebuie să fie plătiți pentru atingerea obiectivelor de mediu și pentru a asigura hrană la prețuri accesibile și de calitate!

PPEÎn această seară, particip la audierea publică privind „Reforma politicii agricole comune”, în cadrul reuniunii comune a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În cadrul primului panel, am ridicat problema modalității de atingere a obiectivelor avute în vedere de Politica Agricolă Comună. Cum putem cupla plățile cu obiectivele de mediu și cu nevoia ca fermierii să asigure hrană accesibilă și de calitate. Din păcate, putem fi în situația în care să avem doar obiectivele de mediu atinse, iar într-un orizont de timp mai mult sau mai putin îndepărtat, fermierii să nu mai poată supraviețui pe piață.

Iată intervenția pe care am avut-o:

Domnule profesor Grethe, ați adus în discuție o idee foarte interesantă și anume: nevoia de a cupla plățile cu obiectivele. Avem două mari obiective, cel de mediu și obiectivul de a furniza hrană de calitate și la prețuri accesibile pentru consumatori. Problema noastră este cum putem face acest lucru cu bani mai puțini. Vedem că astăzi sunt mai puține fonduri puse în dreptul agriculturii. Pe de altă parte, putem fi în situația în care să avem obiectivele de mediu atinse, dat fiind că avem o serie de condiționalități pe care le impunem fermierilor, dar acest lucru în mod clar va face aproape imposibilă supraviețuirea lor mai departe pe piață.
Putem fi în situația în care să nu mai avem fermieri și să avem doar obiectivele de mediu atinse, ceea ce, desigur, nu este în regulă. Nu poți face mai mult cu bani mai puțini. Mulțumesc.

Profesorul Grethe a formulat următorul răspuns: Trebuie să fie respectate condiționalitățile. Eu cred că ecocondiționalitatea este exagerată în prezent. Integrarea elementelor de mediu în agricultură a eșuat până acum. Ecocondiționalitatea justifică plățile directe. Eu m-aș pronunța în favoarea unor condiționalități ceva mai relaxate, dar cu aprecierea performanței agricultorilor.
Harald GRETHE, expert din partea Universității Humboldt Berlin, a subliniat următoarele idei în prezentarea inițială: „Suntem în urmă, trebuie să se facă progres foarte rapid. Reforma din 2003 a fost ultima majoră, iar de atunci lucrurile au stagnat. În continuare avem vechea justificare a PAC-ului, discursul greșit și paradigma venitului. Avem nevoie de paradigma performanței. Am rămas în urmă, fertilizare și calitatea apei, biodiversitate, aici nu ne îndeplinim obiectivele. Avem ținte ambițioase în ce privește atenuarea schimbărilor climatice. PAC stagnează. 70% din bugetul total este folosit pentru plăți directe necondiționate. Am putea spune că este o sumă fixă care ajunge până la urmă la proprietarii de terenuri. Bugetul total al PAC dispare după fiecare reformă. Este vorba de o reducere cu 40% în 34 de ani-asta se întâmplă dacă nu avem argumente bune pentru justificarea politicilor.
Trebuie să cuplăm plățile cu obiectivele. Avem nevoie de mecanisme guvernamentale suplimentare față de acțiunile piețelor, motiv pentru care avem nevoie de PAC. Trebuie să permitem fermierilor să furnizeze acele bunuri pe care le dorim și să aibă un venit adecvat. O alocare ambițioasă pentru obiective de mediu pentru toate statele membre. Să ne asigurăm că schemele pentru plățile ecologice sunt stabilite în funcție de costuri și nu altfel. Plățile de capital directe trebuie să fie eliminate dacă nu sunt legate de mediul înconjurător sau de bunăstarea animalelor.”

Saara KANKAANRINTA, din partea Grupului de Acțiune pentru Marea Baltică, a transmis următoarele mesaje: „Îmi face plăcere să fiu aici să vorbesc despre planurile strategice PAC. Avantajele pentru agricultori și pentru planetă nu sunt în conflict. Unde ne situăm acum: avem crize care se leagă între ele: schimbări climatice, pierderea biodiversității, dar și soluțiile se leagă între ele. Numărul de insecte a scăzut cu 80% în ultimii 30 de ani. Eroziunea solului: am înțeles greșit rolul pe care îl au animalele. Trebuie să fim atenți cum procedăm cu hrănirea animalelor, ce facem cu criza climatică. Avem nevoie de o schimbare de paradigmă spre o agricultură regenerativă. În timp ce producem, trebuie să fim atenți la felul în care permitem să se reînnoiască resursele. Trebuie să susținem și agricultorii care trebuie să fie educați și susținuți. Trebuie pus accentul pe condiționalități, cum ar fi rotația culturilor, biodiversitate.”