Gradul de absorbție extrem de scăzut a fondurilor europene în sectorul vitivinicol

În România, gradul de absorbție a fondurilor europene în sectorul vitivinicol a scăzut de la 100 % în 2014 la aproximativ 10 % în prezent. Potrivit reprezentanților Patronatului Național al Viei și Vinului, principala cauză care a determinat această scădere alarmantă o reprezintă cerințele Curții de Conturi în ceea ce privește redactarea legislației. În urma controalelor la APIA și la Autoritățile de Management al Programelor Operaționale, Curtea de Conturi face recomandări desprinse de realitate și care nu doar îngreunează activitatea acestor instituții, dar le și blochează. Abordarea Curții de Conturi este una strict teoretică, impunând condiționalități mult peste cerințele regulamentelor și directivelor europene.

În lipsa unei pregătiri de specialitate ori a cunoștințelor specifice domeniului vitivinicol, abordarea acestora este una strict birocratică și generează, în consecință, blocaje majore în accesarea fondurilor europene. Astfel de practici afectează gradul de absorbție a fondurilor și îngreunează birocrația la nivelul instituțiilor.

Care sunt instrumentele la îndemâna Comisiei pentru a preveni astfel de blocaje, permițându-se astfel creșterea gradului de absorbție atât la nivelul sectorului vitivinicol, cât și la nivelul celorlalte sectoare?