Indicațiile geografice, centură de siguranță pentru consumatori! Dar cum rămâne cu birocrația?! Sunt aceleași discuții de ani de zile, să trecem la fapte!

PPEIndicațiile geografice au ca obiectiv o mai bună protecție a produselor de calitate. Comisia a prezentat această propunere în data de 31 martie în Comisia AGRI. Susținem obiectivul Comisiei de a îmbunătăți protejarea protecției acestor produse, dar există încă preocupări legate de mijloacele propuse pentru atingerea acestui obiectiv.

Indicațiile geografice protejează produsele împotriva utilizării neadecvate sau a imitării denumirii înregistrate și oferă o garanție clienților în legătură cu originea reală a produsului. România are 30 de produse înregistrate în sistemul de indicații geografice. Așa cum am mai declarat, numărul mic de astfel de produse este datorat procedurilor pe care fermierii le percep ca fiind anevoioase și costisitoare.
Cu toate că am mai certat unii fermieri și procesatori că nu accesează această posibilitate, de a proteja produsele prin intermediul acestui instrument, le dau totodată dreptate! Nu este prima dată când ridic această problemă în cadrul comisiilor din Parlamentul European, am solicitat în nenumărate rânduri reducerea birocrației! Aici vorbim de accesibilitatea atât a fermierilor sau a procesatorilor, cât și a consumatorilor! Voi continua să pun accentul pe acest aspect până când voi vedea măsuri concrete!

Vă redau intervenția mea:
“Domnule președinte, mulțumesc!
Mulțumesc Comisiei pentru expunerea făcută și dl. Paolo De Castro. Așadar am câteva comentarii de făcut legat de ce înseamnă indicațiile geografice. Eu cred că trebuie să privim aceste indicații geografice în logica unei centuri de siguranță pentru consumatori, că acele produse, într-adevăr se bucură de niște calități excepționale. Pentru că spunea mai devreme Comisia că avem dificultăți în a conștientiza opinia publică cu privire la avantajele acestei indicații geografice, pentru că în PAC avem promovarea produselor organice, eu cred că ar fi foarte bine să ne gândim să punem împreună promovarea produselor organice cu ceea ce înseamnă indicațiile geografice. Tocmai pentru a conștientiza până la urmă opinia publică despre avantajele consumului de produse care să aibă calități excepționale. Ați spus la un moment dat că aveți probleme cu vinul pentru că producătorii de vin ei sunt deja nișați pe piețele lor. Ați încercat să vedeți ce se întâmplă și în alte sectoare, de exemplu, la mierea de albine, care este extrem de mult falsificată? Pentru că ar trebui să ne îndreptăm în acele zone care nu funcționează. În altă ordine de idei și în final, aș vrea să vă spun câteva chestiuni legate de birocrație, i-am certat puțin pe fermierii din România și pe procesatorii de acolo că nu accesează această chestiune a indicațiilor geografice și mi-au spus: ”Domnule Buda, e foarte mare birocrația!”. N-ar fi bine, oare să standardizăm, pe de o parte aceste proceduri birocratice minimale la nivelul statelor membre? Și de asemenea și dumneavoastră la nivel european să o simplificați? Astfel încât să fie accesibile pentru fermieri și pentru consumator sau pentru procesatorii. Pentru că altfel mergem mai departe în aceeași logică. Am auzit foarte multe dezbateri pe această chestiune, birocrației, birocrație… Hai să o simplificăm fir-ar să fie odată! Mulțumesc!”

Sophie Helaine, din partea Comisiei Europene a declarat:
Vis a vis de evaluare, principalele rezultate au fost că per ansamblu, structura fundamentală a indicațiilor geografice este una solidă, în timp ce pentru specialitățile tradiționale garantate succesul a fost mai limitat și cel puțin în momentul evaluării, doar 64 de nume fuseseră înregistrate comparativ cu peste 3500 de indicații geografice.
De partea bună este că indicațiile geografice răspund la cererea publicului și în 2022 în Euro barometru s-au pus întrebări legate de indicațiile geografice și circa 80% din cetățeni au considerat ca factor important în decizia de cumpărături alimentare în primul rând respectarea tradițiilor locale și a cunoștințelor locale și în al doilea rând zona geografică de proveniență a produselor. Și atunci indicațiile geografice răspund ambelor preocupări.
-în ceea ce privește contribuția la dezvoltarea locală, în cadrul evaluării am solicitat centrului comun de cercetare să realizeze un studiu prin care au legat indicațiile geografice de creșterea valorii adăugate brute în agricultură și în locurile de muncă din agricultură în Portugalia. Iată așadar o dovadă suplimentară că acestea oferă valoare la nivel teritorial. Evident au existat și lecții învățate, mai ales aspecte ce au ținut de slăbiciunile de aplicare, și aici mă gândesc la fraude sau la probleme pe Internet, unde se comercializează produse contrafăcute. Există și o conștientizare și o înțelegere limitată a acestor scheme. Și iată în ultimul Euro barometru cifrele sunt mai bune, dar doar 22% din cetățenii europeni cunosc logo-ul indicației geografice protejate. Și semnificativ mai puțin în cazul logo-ului organic. Doar 14% de exemplu pentru logo-ul de comerț echitabil. Deci diferențe semnificative. Astfel, din perspectiva conștientizării trebuie să facem ceva, pentru că unii producători nu folosesc logo-urile pe produsele lor. Unii producători nu văd nevoia sau valoarea adăugată a punerii acestui logo pe sticla de vin pentru că nu îi ajută. Ei au deja mijloacele proprii de branding pentru vin.
Vis a vis de durabilitate, indicațiile geografice sunt un motor bun pe toate trei aspectele: economic, social și ecologic. Evaluarea a evidențiat faptul că indicațiile geografice au adesea criterii de durabilitate ecologică sau bunăstarea animalelor. Însă aceste lucruri sunt insuficient reflectate sau comunicate. Și oamenii nu știu aceste fapte. O altă lecție învățată se referă la capacitatea grupurilor de producători pentru a gestiona mai bine indicațiile geografice. Deci acestea se creează, dar apoi marketingul nu se realizează de același grup care a identificat indicația geografică sau organizațiile de producători nu acoperă și lanțul de aprovizionare. Sunt elemente care lipsesc momentan. Apoi din perspectiva poverii administrative, aici complexitatea este mare. Sunt patru texte legislative, procedurile sunt extrem de laborioase și acest lucru poate dura chiar patru-cinci ani din această cauză, până la recunoașterea unei indicații geografice. Deci aici un subiect important ce trebuie tratat. Și după cum spuneam există și o atractivitate limitată a specialităților tradiționale garantate.
Studiul de impact s-a realizat în baza acestei evaluări, în jurul a două obiective generale: asigurarea protecției efective a drepturilor de proprietate intelectuală și totodată creșterea adoptării indicațiilor geografice pe teritoriul UE. Acestea au fost transpuse în șase obiective principale: punere în aplicare, durabilitate, capacitarea producătorilor, conștientizare, proceduri sau cadru juridic și specialitățile tradiționale garantate. Au existat o serie întreagă de activități de consultare în timpul evaluării și apoi al studiului de impact. Aveți aici lista completă, nu o să le menționez pe toate. Toți factorii interesați au vorbit despre aceste nevoi, mai ales din perspectiva durabilității. Iar principalul rezultat pentru producătorii de indicații geografice a fost că, ei au spus da, durabilitatea este un lucru bun dar ar trebui să fie voluntară. Altfel ar fi o povară prea mare.
A existat o discuție semnificativă și legată de logo-uri și ei ne-au explicat de ce se întâlnesc cu dificultăți în acest sens. Ceea ce va fi explicat în propunerea legislativă. La fel și aspectul legat de capacitare. În baza acestei consultări a evaluării și așa mai departe, studiul de impact a venit cu trei opțiuni de politici: opțiunea unu- îmbunătățire și sprijin- îmbunătățirea instrumentelor deja existente, accent pe recomandări și linii orientative. Astfel încât să sprijinim punerea în aplicare a acestei politici. Opțiunea doi, mai ambițioasă, o mai bună definire și consolidare. Consolidarea protecției indicației geografice prin definirea și clarificarea conceptelor juridice, armonizare și introducerea de acțiuni obligatorii și prin adăugarea unor criterii voluntare de durabilitate. Și opțiunea trei, mult mai ambițioasă aș spune eu, armonizare și actualizare. Revizuirea completă a sistemului de indicații geografice prin integrare și armonizare. Apoi acțiuni transversale de comunicare, informare, linii directoare și digitalizarea procesului de solicitare pentru reducerea poverii administrative. Opțiunea preferată aici a fost aleasă drept opțiunea numărul doi. De ce? Pentru că la opțiunea trei, printr-o integrare prea mare, de exemplu un singur act de bază, factorii interesați se tem că se va pierde specificitatea sectorului lor. Și aceeași temere legată de armonizare. În ceea ce privește criteriile de durabilitate, dacă acestea ar fi fost obligatorii s-au temut de povara adăugată cu limitarea totodată a impactului, pentru că există deja foarte multe criterii de durabilitate folosite în mod voluntar. De aceea s- a reținut opțiunea doi drept opțiunea preferată, prin urmare consolidarea și protecția indicațiilor geografice, îmbunătățirea nivelului egal pentru toți operatorii, îmbunătățirea și clarificarea definițiilor, un singur set de norme procedurale și noi dispoziții privind grupurile de producători. Toate aceste aspecte abordate într-o manieră flexibilă, comparativ cu opțiunea trei și același lucru referitor la durabilitate. Pentru dezvoltarea digitală, punctul principal de intenție îl reprezintă vânzările online pentru a încerca să protejăm indicațiile geografice și pe platformele de Internet.
Prin urmare, în ceea ce privește propunerea legislativă, aceasta nu aduce nicio schimbare majoră la structura fundamentală a sistemului de indicații geografice. Ea menține ce este cel mai bun din toate regimurile, produse agricole băuturi alcoolice și vin, pentru proceduri și pentru aplicare, în ceea ce privește îmbunătățirea indicațiilor geografice, aceasta include acum folosirea indicațiilor geografice ca ingrediente. Deci nu e vorba doar de digital și de Internet, ci și de situațiile în care indicațiile geografice sunt folosite ca ingrediente. Și atunci s-a extins în acest sens și domeniul de aplicare. Din perspectiva Pactului Verde și strategiei De la Fermă la Consumator, se integrează și angajamentele de durabilitate în mod voluntar și se capacitează grupurile de producători. Adică pentru grupurile de producători recunoscute, aceste vor putea gestiona cererea și oferta. Pentru brânză, pentru șampanie, produse congelate, se știe că grupurile de producători gestionează oferta astfel încât să poată obține prețuri mai bune. Se dorește așadar îmbunătățirea relației din lanțul de aprovizionare și a puterii de negocieri a agricultorilor. Această depoziție care a fost extinsă pentru organizațiile de producători dincolo de brânzeturi și vin, este extinsă acum și la grupuri de producători recunoscute în cadrul acestei propuneri legislative revizuite. Apoi, pentru specialitățile tradiționale garantate, sperăm ca prin norme mai clare să creștem atractivitatea acestei scheme. Vis a vis de logo sunt mai multe dispoziții legate de flexibilitatea utilizării acestui logo și sperăm ca astfel producătorii să fie mai înclinați să-l folosească pe produsele lor.
Am să închei aici prezentarea și vă mulțumesc foarte mult ca mi-ați dat ocazia să vorbesc.”