Inovarea în agricultură, garanția profitabilității acestui sector!

PPEÎn cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, a avut loc o audiere publică privind condiții care să permită inovarea pentru o agricultură sustenabilă. Având în vedere strategia privind biodiversitatea, dar și strategia „De la fermă la furculiță”, sunt stabilite obiective ambițioase pentru ca sectorul agricol european să devină din ce în ce mai durabil. Acest lucru implică utilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale, protejând în același timp biodiversitatea. De asemenea, trebuie asigurate mijloacele și instrumentele necesare pentru agricultori astfel încât să contribuie la protejarea biodiversității, prin tehnici inovative, menținând însă productivitatea fermelor.

Investițiile în cercetarea din sectorul agricol și transferul rezultatelor în teren reprezintă garanția performanței și a profitabilității acestui sector, accelerând tranziția către sisteme alimentare durabile și sănătoase. Uniunea Europeană a alocat 10 miliarde de euro pentru cercetare și inovare în ceea ce privește produsele alimentare, resursele naturale, agricultura, pescuitul, acvacultura și mediul, precum și utilizarea tehnologiilor digitale și a soluțiilor bazate pe natură în sectorul agroalimentar. Sunt bani care trebuie să se regăsească în fiecare fermă într-o formă sau alta astfel încât să avem o agricultură durabilă, produse de calitate și la prețuri accesibile pentru consumatori.

▶️Kirsten WOSNITZA, fermier în domeniul lactatelor din Germania, a transmis următoarele mesaje: „Inovația poate juca un rol cheie pentru o agricultură durabilă. Noi vrem să împărtășim experiența noastră. Eu și soțul meu avem 120 de vaci de lapte, ne concentrăm pe pășuni și pe durata vieții vacilor. Acum provocările sunt foarte diferite, iar întrebările sunt dacă avem posibilitate suficientă de inovare în agricultură? Noi folosim o tehnologie nouă pentru vaci, o aplicație la ureche prin care le îmbunătim durata de viață, dar și calitatea vieții. Cu ajutorul acestui sistem, folosim mai puțin antibiotice, urmărim animalele.

Există grupurile operaționale din cadrul parteneriatului european pentru inovație, există instrumente care pot fi accesate de fermieri, inclusiv prin programul Orizont.”

▶️Yvonne COLOMER, Director executiv, Fundația Triptolemos, Spania, a subliniat următoarele idei: „În fundația noastră pentru dezvoltarea unor sisteme sustenabile alimentare, obiectivul e de a avea o alimentație adecvată și durabilă. Trebuie să avem accesibilitate pentru alimente, apoi cunoștințe agrare, apoi elemente ce țin de economie și legislație. Pentru a avea o creștere durabilă la nivel de alimentație, există diferite domenii care trebuie să fie în echilibru. Motorul sistemului reprezintă activitatea antreprenorială responsabilă în coordonare cu știința.

Știința se bazează pe demonstrație. În știință, părerea nu contează, contează doar dovezile faptice. De 60 de ani, putem spune că populația crește cu aproape o rată de 2,5. Asta înseamnă că avem nevoie de culturi care să sporească. Trebuie să implementăm noi tehnologii care să permită o utilizare mai eficientă a resurselor. Progresele recente în materie de secvenționare genetică ne-au permis să obținem instrumente specifice prin care să sporim producția de alimente mai durabilă. UE se află acum la o răscruce de drumuri. Este foarte important să eliminăm anumite obstacole, care de cele mai multe ori sunt doar administrative. UE reprezintă o adevărată putere agricolă la nivel mondial. Agricultorii trebuie să dispună de posibilitatea de a alege acele instrumente care corespund cel mai bine cu practicile lor. Dacă avem o abordare globală a producției alimentare, atunci vom avea accesibilitate.”

▶️Marko TURPEINEN, profesor adjunct, Universitatea Aalto, Finlanda, a transmis următoarele mesaje: „Atunci când ne gândim la ingredientele sistemului agroalimentar, datele și informațiile ar trebui considerate ingrediente așa cum sunt considerate și plantele, animalele și apa. Cum se construiesc spațiile de date? Aceasta este provocarea de care ne lovim. Există patru abordări diferite în ce privește crearea spațiilor de date. Există abordarea organizatorică. Există o companie care are datele proprii și nu le trimite nimănui. Mai sunt datele confidențiale care se pun la dispoziție partenerilor, mai sunt și date distribuite care sunt controlate și există și datele deschise, unde organizația nu mai are niciun control. O altă abordare este din perspectiva rețelelor, adică există mai multe entități care au încredere una în cealaltă și sunt legate printr-un conector. A treia abordare este cea centrată pe indivizi. Cum se poate ca fiecare om să își controleze mai bine datele? Mydata este o mișcare ce are ca scop să capaciteze indivizii pentru ca fiecare să ia decizii cum se folosesc datele. Revenind la contextul agroalimentar, se pot folosi principiile la nivel individual. În Belgia, în Valonia, fermierii care vor să își pună la dispoziție datele în sisteme, există 40 de sisteme și trebuie să faci contracte cu fiecare sistem.

Principii pentru crearea de spații de date: suveranitatea, adică individul să dețină control asupra întregului sistem, trebuie să existe un cadru echitabil pentru participanți, să nu existe situații de monopol. Pentru o economie a datelor juste trebuie să existe reguli.”

▶️Paolo MANTOVI, Centrul de cercetare pentru producția animală, CRPA, a subliniat următoarele idei: „Am obținut o serie de rezultate în cadrul grupurilor operative. Încercăm să transferăm aceste idei și în alte teritorii. Inovarea de proces este o metodă interesantă. În ce privește zootehnia, se pot face mult pentru a se reduce impactul creșterii producției de animale. Trebuie să identificăm abordări agroecologice. Putem contribui la durabilitatea sectorului agricol dacă putem face din zootehnie un sector care să ofere impact redus și servicii ecologice, nu doar carne, lapte, ci mai mult.”