Intervenții mai bine orientate către nevoile fermierilor și ale zonelor rurale în noua PAC!

PPEAgricultorii români lucrează „25 din 24 de ore” pentru a ne oferi alimente sigure, de calitate și la prețuri accesibile. Din păcate, eforturile acestora nu sunt răsplătite și recunoscute pe măsură. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, persoanele din mediul rural ocupate în agricultură câștigă lunar 48 de lei, echivalentul a 10 euro. Acestă sumă provine din încasările băneşti de la societăţi şi asociaţii agricole, din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări sau din prestarea unor munci agricole.

În ceea ce privește veniturile unei persoane care trăiește într-o gospodărie din spațiul rural, acesteia îi revin, în medie, 1 295,64 lei lunar. Acestă sumă este aproape jumătate din nivelul venitului mediu lunar din zona urbană. Cea mai mare parte a veniturilor unei gospodării rurale provine din salarii (54,3%) și doar 3,7% din agricultură (48 de lei lunar, în medie/persoană). Pentru comparație, media Uniunii Europene privind venitul mediu lunar al unui agricultor este de 1 250 euro (15 000 euro/an).
Am adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, în care i-am solicitat să îmi comunice instrumentele de care dispune, în afară de sprijinul acordat prin subvenții, în vederea susținerii creșterii veniturilor fermierilor români cel puțin la nivelul mediu european?

Iată răspunsul oferit de Comisarul European pentru Agricultură și Devoltare Rurală, domnul Wojciechowski:
„ Deși în România venitul mediu din agricultură rămâne sub media UE , sectorul agricol din această țară recuperează decalajul. În 2018, în România, venitul din agricultură se ridica la aproximativ 60 % din salariul mediu la nivel de economie, față de 40 % în 2007 . Având în vedere faptul că în prezent se produc schimbări structurale, iar dimensiunea medie a exploatațiilor agricole crește încet, productivitatea muncii în acest sector este în creștere . În plus, indicele venitului factorilor din agricultură pe lucrător a crescut după aderarea României la UE, de la 100 (în 2010) la 139 (în 2018).

Politica agricolă comună (PAC) îi însoțește pe agricultorii români în această tranziție. În prezent, aceasta oferă o serie de instrumente complementare menite să sprijine perspectivele economice ale acestora: este vorba de măsuri de sprijinire a veniturilor agricole (plăți directe, instrumente de gestionare a riscurilor și o plasă de securitate pentru situații de criză) și de sprijin pentru creșterea valorii adăugate a producției (de exemplu, lanțuri scurte de aprovizionare), pentru statutul agricultorilor (de exemplu, cooperare) și pentru acțiuni de sporire a competitivității (de exemplu, investiții). În acest cadru, statele membre optează pentru soluții care le permit să adapteze instrumentele la contextul lor. De exemplu, România a stabilit ca pragul pentru cerința minimă necesară de eligibilitate pentru plăți directe să fie de 1 hectar .

Propunerile din 2018 ale Comisiei privind PAC pentru perioada de după 2020, aflate în prezent în discuție în cadrul Parlamentului European și Consiliului, prevăd în continuare aceste măsuri. Printre altele, acestea pun un accent puternic pe sprijinirea veniturilor prin plăți directe, prin mecanisme menite să asigure o distribuție mai echitabilă care să țină seama de exploatațiile mici și mijlocii . În planurile lor strategice PAC naționale, statele membre vor beneficia, de asemenea, de o marjă sporită pentru a alege și concepe intervenții mai bine orientate către nevoile fermierilor și ale zonelor rurale.”