Investiții în locuri de muncă și în creștere - valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene - Implementarea cu întârziere a programelor operaționale ale fondurilor ESI - impactul asupra politicii de coeziune și ce e de făcut în continuare (dezbatere)

Domnule președinte, doamnă comisar, în primul rând aș dori să-l felicit pe domnul Lambert pentru susținerea neobosită a politicii de coeziune.

Uniunea Europeană trece astăzi printr-o perioadă dificilă pe plan economic, social și politic, iar populismul și extremismul au nevoie de răspunsuri ferme și imediate.

Politica de coeziune, alături de alte politici, constituie fundamentul Uniunii Europene. Astăzi este nevoie mai mult decât oricând de o politică de investiții eficientă, capabilă să genereze creștere economică prin ocuparea forței de muncă și care să fie, mai ales, apropiată de cetățeni.

Dezvoltarea cercetării și inovării, care să permită stimularea și întărirea întreprinderilor mici și mijlocii, trebuie să rămână un obiectiv pentru noi toți.

În același timp, trebuie să avem în vedere mai departe combaterea disparităților sociale, a șomajului, dar mai ales trebuie să aducem valoare adăugată prin care să se sporească încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană.

Este nevoie, de asemenea, de creșterea vizibilității politicii de coeziune, care este un factor generator de creștere a PIB-ului, inclusiv în statele net donatoare, prin investițiile din regiunile de convergență.

Subliniez astfel importanța implicării și participării cetățenilor în elaborarea și aplicarea politicii de coeziune, iar beneficiarii trebuie să fie adevărații ambasadori ai acestor politici.

Există, totodată, realități, însă care nu pot fi ignorate, și aici mă refer la procedurile dificile de achiziții publice care sunt în prezent principalele piedici în calea implementării politicii de coeziune.

Recomand, în acest sens, să acordăm o prioritate deosebită simplificării și eliminării procedurilor inutile, dar și crearea unui cadru de reglementare în funcție de nevoile specifice și provocările cu care se confruntă regiunile.