Migrația românilor, o realitate dincolo de cifrele seci!

PPEÎn cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a cărei membru sunt, a avut loc o dezbatere extrem de importantă cu doamna Mariana Koțeva, director general al Eurostat, pe tema prezentării Anuarului regional Eurostat 2017.

Eurostat este departamentul Comisiei responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul UE. Serviciul consolidează datele colectate de autoritățile naționale și le armonizează pentru a garanta că fiecare indicator – de exemplu valoarea șomajului – este calculat la fel în toate statele membre.
Am intervenit în cadrul dezbaterii și i-am adresat doamnei director o serie de întrebări cu privire la fenomenul migraționist.
Vă redau mai jos intervenția mea:
“Legat de importanța acestor date pe care dumneavoastră le refurnizați, de altfel vreau să vă spun că de-a lungul timpului fără datele furnizate de dumneavoastră ne-ar fi fost foarte greu să apărăm, inclusiv, Politica de Coeziune atunci când se punea în discuție importanța acesteia pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea Uniunii Europene.
Doamna director, eu vin dintr-o țară, din România, unde avem un fenomen migraționist extrem de puternic și, de dimineață, într-o discuție cu studenții mei constatam, din păcate, că avem mai multe nașteri de copii ai românilor în afara granițelor Uniunii Europene, comparativ cu cele din România. Peste 4,5 milioane de cetățeni români sunt în afara granițelor României. Sigur că aici putem să discutăm într-un context mai larg despre eficiența politicilor de coeziune. În ce măsură acestea sunt suficient de eficiente, cu ce trebuie să dublăm aceste măsuri până la urmă pentru că se pare că nu sunt suficient de eficiente pentru a păstra mai departe populația în regiunea de care aparține. Și aici, sigur, că mergem la ceea ce înseamnă nevoia de a crea locuri de muncă, spun eu, și trebuie să învățam să introducem cât mai mult această chestiune, și anume locuri de muncă bine-plătite, pentru că altfel vedem că oamenii pleacă și, din nefericire, avem acest fenomen pregnant nu doar în România ci și din statele din estul Europei. Cetățeni care se pregătesc la universitate pe diverse paliere profesionale, pleacă la 25-30 ani și statele respective de unde pleacă se confruntă cu o problemă reală a lipsei forței de muncă. Din nefericire, în momentul de față în România, avem foarte multe proiecte, inclusiv, pe fonduri europene, care nu pot să fie derulate din cauza faptului că nu există o forță de muncă calificată sau necalificată în diverse domenii și de aceea vreau să vă întreb dacă ați evaluat și analizat această chestiune a fenomenului migraționist din statele din estul Europei către vest. De altfel, eu am și depus un proiect, un raport din proprie inițiativă, pentru a dezbate acest subiect în cadrul comisiei REGI pentru că mi se pare destul de important. De altfel, și în Comitetul Regiunilor se dezbate acest aspect.
Dacă ați evaluat această problemă, a fenomenului migraționist, aș vrea să vă întreb dacă ați făcut o splitare a acestui fenomen în funcție de gen, respectiv pe femei și bărbați.
Vă întreb acest lucru deoarece fenomenul migrației femeilor este unul extrem de distructiv pentru zonele de unde acestea pleacă. Aici rămân copii minori care nu beneficiază întotdeauna de o creștere și o educație adecvate.
Sunt elemente pe care vrem să le cunoaștem deoarece dorim să ne adaptăm politicile pentru combaterea acestui fenomen, mai ales în rândul femeilor. ”

În răspunsul său, doamna director mi-a transmis faptul că:
“Noi cooperăm cu statele membre. Știu că Biroul Național de Statistică din România, voi merge la București în ianuarie pentru că acolo se intenționează demararea unui nou proiect, cu tehnici inovatoare, menit să cuantifice mai precis fenomenul migraționist. Suntem în colaborare cu Comisia și Banca Mondială și vizează implicarea statelor afectate de acest fenomen. Sper ca prin urmare, că vom putea face progrese în acest sens însă nu este ușor, în lipsa unui schimb de informații între statele membre ale UE. Vorbim de schimburi de date fiscale, se discută multe regulamente la nivelul PE însă datele statistice, pentru că nu este o temă atâ de delicată ca și datele fiscale, mai scapă sub radar. Dar dificultățile sunt aceleași și avem nevoie și noi de un schimb de informații între statele membre dacă vrem să avem un tablou de ansamblu comprehensiv cu privire la fenomenul migrației.”