Noul Program Orizont 2020 pentru 2016-2017 va furniza în mod direct 33 de milioane de euro pentru agricultura organică, iar alte 174 milioane de euro vor fi dedicate proiectelor în care este inclusă și agricultura organică

culruta

SPECIAL REPORT/Agricultura organică are un rol important în noua Politică Agricolă Comună (PAC), dar nu poate soluționa problema perplexă a securității alimentare, a declarat un purtător de cuvânt al UE.

Între timp, industria bazată pe modificarea genetică, bazată pe inovare, pare marginalizată, confruntându-se cu obstacole exterm de dificile în cadrul UE.

Este de așteptat ca populația globală să crească de la 7,3 miliarde, în prezent, la 9,7 miliarde în 2050, potrivit estimărilor ONU, ceea ce înseamnă că producția de alimente va trebui să se dubleze pentru a acoperi nevoile nutriționale.

În efortul de a face față aceastei provocări, noua Politică Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2014-2020 se axează pe inovare, precum și pe protecția mediului înconjurător.

Agricultura organică vor trebui să joace un rol-cheie. Este recunoscută drept o abordare inovatoare și sustenabilă care produce alimente de înaltă calitate contribuind, în același timp, la mediul înconjurător, bunăstarea animalelor și dezvoltarea rurală.

Dar, potrivit Comisiei Europene, acest lucru nu va fi suficient pentru a răspunde provocării.

„Agricultura organică cu siguranță nu ar putea rezolva pe cont propriu complexa problemă a securității alimentare din viitor”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE.

Piața organică (bio), inițial o piață de nișă, care a crescut mult în ultimul deceniu, câștigând încrederea consumatorilor, a reușit sa își multiplice de patru ori cota de piață. Materialele organice joacă, fără îndoială, un rol important în abordarea securității alimentare, ca un sistem ce produce alimente care respectă mediul și ciclurile naturale ale vieții,

a adăugat reprezentantul UE.

Politica Agricolă Comună (PAC) și Inovarea  

În ceea ce privește bugetul, noua Politică Agricolă Comună (PAC) este axată mai mult pe inovare și protecția mediului decât cea precedentă. Cheltuielile referitoare la inovare, din bugetele naționale și cel al UE, pentru perioada 2020 vor reprezenta aproximativ 6% din bugetul alocat pentru dezvoltarea rurală, care reprezintă aproximativ 1/5 din bugetul global al Politicii Agricole Comune (PAC).

În plus, noul Program Orizont 2020 pentru 2016-2017 va furniza în mod direct 33 de milioane de euro pentru agricultura organică, iar alte 174 milioane de euro vor fi dedicate proiectelor în care este inclusă și agricultura organică.

Pe de altă parte, există o finanțare extrem de mică și pentru cercetarea organismelor modificate genetic (OMG), ca urmare a opoziției publice generale din întreaga Europă. În Italia, cercetarea organismelor modificate genetic nu este permisă de mai bine de 10 ani, potrivit Inițiativei de Cercetare și Regulamentului Public (Public Research and Regulation Initiative (PRRI), o inițiativă la nivel mondial a oamenilor de știință din sectorul public, care își desfășoară activitatea în cercetarea pe partea de biotehnologie modernă.

Peste jumătate dintre statele membre ale UE au declarat că nu optează pentru creșterea culturilor modificate genetic  pe terenurile lor agricole, ceea ce înseamnă că 2/3 din terenul arabil al Europei va rămâne „curat” din punct de vedere al modificărilor genetice.

Germania, Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Italia, Ungaria, Grecia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Belgia, Luxemburg, Malta și Slovenia au respins culturile modificate genetic, în timp ce, în Marea Britanie, doar Anglia va crește astfel de culturi.

În plus, Comitetul de Mediu al Parlamentului European a respins săptămâna trecută (13 octombrie) un compromis inițiat de Comisia Europeană, care ar permite statelor membre să decidă singure dacă vor sau nu să importe organisme modificate genetic pentru a fi utilizate în produsele alimentare și ca hrană pentru animale.

Provocările Agriculturii Organice 

Marco Schlüter, director al Federației Mișcărilor Agricole Organice (Federation of Organic Agricultural Movements – IFOAM UE), a declarat pentru EurActiv că, deși suprafața de teren cultivat organic a crescut, aproximativ 95% din agricultura Europei este convențională.

„Acest lucru înseamnă că fermierii ‘organici’ sunt adesea înconjurați de agricultorii care folosesc resurse interzise în mediul organic și, în ciuda măsurilor luate pentru a preveni contaminarea, cum ar fi zonele-tampon, există totuși un risc”, a menționat el.

Federația Mișcărilor Agricole Organice (IFOAM UE) pledează în favoarea principiului ‘poluatorul plătește’ – cu alte cuvinte, cei care folosesc pesticide și îngrășăminte sintetice ar trebui să plătească pentru efectul pe care îl au asupra vecinii lor, cum ar fi în ceea ce privește calitatea apei potabile, biodiversitatea,

a mai spus acesta.

O altă provocare pentru fermierii ‘organici’, conform spuselor lui Schlüter, este faptul că cererea de produse organice este în creștere, având un ritm atât de rapid încât ar putea crește și mai mult discrepanța dintre producție și consum, crescând numărul importurilor din afara Europei și creând un potențial deficit pe piață.

„Din acest motiv, este important pentru guverne să își ajute agricultorii să beneficieze de cererea consumatorilor și de tranziția către organic”, a subliniat acesta. Comentând cu privire la „stimularea inovării” subliniată de noua Politică Agricolă Comună (PAC), Eric Gall, Director Politici al Federația Mișcărilor Agricole Organice (IFOAM UE), a declarat pentru EurActiv că ar trebui să fie mai bine utilizată pentru a stimula mai mulți fermieri să își crească sustenabilitatea, de exemplu, prin trecerea la agricultura organică sau prin preluarea de practici agroecologice.

„Lipsa de prioritizare pentru aspectul organic într-o serie de măsuri politice în cadrul programelor de dezvoltare rurală reprezintă, de multe ori, un factor major de limitare pentru stimularea inovării organice în sectorul agro-alimentar”,

a spus Gall, adăugând faptul că au existat o serie de opțiuni pentru a acorda prioritate abordărilor inovatoare în domenii cum ar fi consiliere agricolă și transferul de cunoștințe, investițiile în infrastructură și dezvoltarea lanțului de aprovizionare.


 

Sursa articolului http://www.euractiv.ro/agricultura/comisia-europeana-agricultura-organica-nu-este-suficienta-pentru-a-solutiona-problema-sigurantei-alimentare-2107