Plăcile de azbociment, bomba cu ceas de pe clădiri

Din 1990 au apărut reglementări de restricționare a utilizării azbestului, iar din 1 ianuarie 2005, ca urmare a unei directive a Comisiei Europene, a fost interzisă total utilizarea și comercializarea produselor care conțin azbest. Motivul este bine-cunoscut: expunerea la azbest crește riscul apariției cancerului pulmonar de până la 6 ori, dar și al căilor respiratorii superioare, al esofagului și al rinichiului, după inhalarea fibrelor microscopice degajate inclusiv de plăcile de azbociment folosite pe acoperișuri.

În România, printr-o hotărâre de Guvern din 15 aprilie 2006, azbestul a fost scos în afara legii. Totuși, există HG nr. 734/2006 care prelungește folosirea azbestului: „produsele care conțin azbest și care au fost instalate sau se aflau în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viață al acestora”, adică, uneori, mult peste speranța de viață a oamenilor. Cumva ironic, azbocimentul apare chiar pe multe blocuri reabilitate cu fonduri europene.

Ce instrumente are Comisia la îndemână în vederea interzicerii și înlăturării definitive a plăcilor de azbociment de pe acoperișurile clădirilor din România care, înainte să își încheie ciclul de viață, expun la boli incurabile persoanele din proximitate?