„Clean Label” sau „eticheta curată” este un concept prezent în Europa de mai mulți ani, iar în ultima perioadă este în plină creștere grație cererii tot mai ridicate a cetățenilor pentru transparență și simplitate în etichetarea produselor alimentare. În România, tendința consumatorilor de a se îndrepta spre produse cu eticheta curată devine tot mai prezentă în condițiile în care aceștia sunt din ce în ce mai preocupați de efectul produselor alimentare asupra sănătății generale.

În prezent, în România tendința „Clean Label” a ajuns recent pe piața mezelurilor, însă a fost adoptat până acum de o singură întreprindere producătoare, din cauza costurilor mai ridicate pe care le impune producția de alimente sănătoase. Diminuarea numărului de aditivi și de substanțe sintetice presupune înlocuirea lor cu substanțe naturale, proces care afectează în mod negativ bugetul companiilor producătoare.

Care sunt pârghiile de care dispune Comisia pentru a susține și încuraja și alte întreprinderi românești să treacă spre o producție de alimente sănătoase care se conformează conceptului „Clean Label”, în condițiile în care acest factor începe să influențeze decizia de cumpărare a consumatorilor români?