Raport referitor la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 174, 175 și 177 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „RDC”)(1),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la implementarea cu întârziere a programelor operaționale din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) – impactul asupra politicii de coeziune și ce e de făcut în continuare(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2016 referitoare la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(6),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 16 noiembrie 2016 privind rezultatele și noile elemente ale politicii de coeziune și ale fondurilor structurale și de investiții europene(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Asigurarea vizibilității politicii de coeziune: Norme de informare si de comunicare 2014-2020”(8),

–  având în vedere sondajul Eurobarometru Flash 423 din septembrie 2015 solicitat de Comisie și intitulat „Citizens’ awareness and perceptions of EU: Regional Policy” (Cunoașterea de către cetățeni a politicii regionale a UE și percepțiile lor cu privire la aceasta)(9),

–  având în vedere Raportul Van den Brade din octombrie 2014 intitulat „Multilevel Governance and Partnership” (Guvernanța pe mai multe niveluri și parteneriatul), întocmit la cererea comisarului pentru politica regională și urbană, Johannes Hahn(10),

–  având în vedere planul de comunicare al Comitetului European al Regiunilor pentru 2016 intitulat „Conectarea regiunilor și orașelor pentru o Europă mai puternică”(11),

–  având în vedere studiul din iulie 2016 solicitat de Comisie intitulat „Implementation of the partnership principle and multi-level governance in the 2014-2020 ESI Funds” (Punerea în aplicare a principiului parteneriatului și a guvernanței pe mai multe niveluri în fondurile ESI 2014-2020)(12),

–  având în vedere prezentarea Secretariatului Interreg Europe intitulată „Designing a project communication strategy” (Elaborarea unei strategii de comunicare a proiectelor)(13),

–  având în vedere raportul elaborat în cadrul evaluării ex post și al prevederii beneficiilor pentru țările din UE-15 ca urmare a punerii în aplicare a politicii de coeziune în țările V4, solicitat de Ministerul Dezvoltării Economice din Polonia și intitulat „How do EU-15 Member States benefit from the Cohesion Policy in the V4?” (Cum beneficiază statele membre ale UE-15 de politica de coeziune în țările V4?)(14),

–  având în vedere manualul publicat de Rețeaua europeană pentru combaterea sărăciei (EAPN) în 2014 și intitulat „Giving a voice to citizens: Building stakeholder engagement for effective decision-making – Guidelines for Decision-Makers at EU and national levels” (Acordarea posibilității de a se exprima cetățenilor: consolidarea implicării părților interesate pentru a spori eficacitatea procesului decizional – Orientări pentru responsabilii politici de la nivel european și național)(15),

–  având în vedere studiul din noiembrie 2014 al Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) intitulat „Informarea cetățenilor europeni cu privire la Europa: situația actuală și perspective”,

–  având în vedere prezentarea din aprilie 2016 făcută de Direcția Generală Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) intitulată „Research for REGI Committee: Mid-term review of the MFF and Cohesion Policy” (Cercetare pentru Comisia REGI: evaluare la jumătatea perioadei a CFM și a politicii de coeziune),

–  având în vedere raportul de sinteză al Comisiei din 19 septembrie 2016 privind evaluarea ex post a FEDR și a Fondului de coeziune pentru perioada 2007-2013 (SWD(2016)0318),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0201/2017),

A.  întrucât politica de coeziune a contribuit în mare măsură la consolidarea creșterii economice și a locurilor de muncă, precum și la reducerea disparităților dintre regiunile Uniunii;

B.  întrucât finanțarea politicii de coeziune a UE are un impact pozitiv asupra economiei și a vieții cetățenilor, lucru demonstrat de mai multe rapoarte și evaluări independente, însă rezultatele acesteia nu au fost întotdeauna bine comunicate, iar efectele sale pozitive sunt cunoscute într-o măsură destul de mică; întrucât valoarea adăugată a politicii de coeziune a UE depășește impactul economic, social și teritorial pozitiv dovedit al acestora, deoarece cuprinde și angajamentul statelor membre și al regiunilor față de consolidarea integrării europene;

C.  întrucât este de importanță crucială ca utilizatorii finali și societatea civilă să fie conștienți de programele locale finanțate de UE, indiferent de nivelul de finanțare dintr-o anumită regiune;

D.  întrucât principiul parteneriatului și modelul de guvernanță pe mai multe niveluri, care se bazează pe o coordonare sporită între autoritățile publice, partenerii economici și sociali și societatea civilă, pot contribui în mod eficace la o mai bună comunicare a obiectivelor politice ale UE și a rezultatelor acesteia;

E.  întrucât un dialog permanent și implicarea societății civile sunt esențiale pentru a garanta responsabilitatea și legitimitatea politicilor publice, creând un sentiment de responsabilitate comună și asigurând transparența procesului de luare a deciziilor;

F.  întrucât creșterea vizibilității fondurilor ESI poate contribui la îmbunătățirea percepțiilor cu privire la eficacitatea politicii de coeziune și la recâștigarea încrederii cetățenilor în proiectul european și a interesului lor față de acesta;

G.  întrucât o linie de comunicare coerentă este esențială, nu doar în aval cu privire la rezultatele concrete ale fondurilor ESI, ci și în amonte pentru a înștiința inițiatorii de proiecte cu privire la oportunitățile de finanțare, pentru a asigura o mai bună implicare a publicului în procesul de punere în aplicare;

H.  întrucât ar trebui consolidate metodele de difuzare a informaților și ar trebui diversificate și îmbunătățite canalele de comunicare,

Considerații generale

1.  subliniază că politica de coeziune este unul dintre principalii vectori publici ai creșterii care, prin intermediul celor cinci fonduri ESI, garantează investițiile în toate regiunile UE și contribuie la reducerea disparităților, la sprijinirea competitivității și a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, precum și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni;

2.  ia act cu preocupare de faptul că sensibilizarea publicului și percepția generală cu privire la eficacitatea politicii regionale a UE au scăzut de-a lungul anilor; face referire la sondajul Eurobarometru 423 din septembrie 2015, în care doar cu puțin peste o treime (34 %) dintre cetățenii europeni afirmă că au auzit despre proiectele cofinanțate de UE care îmbunătățesc calitatea vieții în zona în care trăiesc; ia act de faptul că majoritatea respondenților a menționat educația, sănătatea, infrastructura socială și politica de mediu ca domenii importante consideră nu doar calitatea proiectelor finanțate din fondurile ESI, ci și îndeosebi calitatea acestora și valoarea lor adăugată măsurată ca rezultate tangibile sunt o condiție prealabilă pentru o comunicare pozitivă; subliniază, prin urmare, că evaluarea, selectarea, punerea în aplicare și finalizarea proiectelor trebuie să se axeze pe obținerea rezultatelor preconizate, pentru a evita cheltuirea ineficientă, care ar putea genera publicitate negativă pentru politica de coeziune; atrage atenția asupra faptului că măsurile de comunicare trebuie să fie selectate acordând o atenție specială conținutului și domeniului, reiterând, în același timp, faptul că cea mai bună formă de publicitate este de a ilustra importanța și utilitatea proiectelor puse în aplicare;

3.  ia act de faptul că asigurarea vizibilității investițiilor din cadrul politicii de coeziune ar trebui să rămână o responsabilitate comună a Comisiei și a statelor membre, în vederea formulării unor strategii de comunicare eficiente la nivel european, menite să asigure vizibilitatea investițiilor politicii de coeziune; ia act, în acest context, de rolul autorităților de management și al autorităților locale și regionale competente, în special prin comunicarea instituțională și prin beneficiari, dat fiind că acestea constituie cea mai eficientă interfață de comunicare cu cetățenii prin furnizarea de informații la fața locului și aducând Europa mai aproape de aceștia; reamintește, de asemenea, că aceste autorități cunosc cel mai bine realitățile și nevoile locale și regionale, precum și că îmbunătățirea vizibilității necesită mai multe eforturi pentru o mai bună informare și transparență la nivelul de bază;

4.  subliniază că asigurarea vizibilității unei politici implică un proces dublu de comunicare și de interacțiune cu parteneri; evidențiază, de asemenea, că, în contextul unor provocări complexe și pentru a asigura legitimitatea și a oferi soluții eficace și pe termen lung, autoritățile publice trebuie să implice părțile interesate relevante în toate fazele de negociere și punere în aplicare a acordului de parteneriat și a programelor operaționale, în conformitate cu principiul parteneriatului; subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida capacitatea instituțională a autorităților publice și a partenerilor și reiterează rolul pe care-l poate juca Fondul social european (FSE) în acest sens;

5.  subliniază, în acest context, progresele inegale înregistrate de statele membre în materie de simplificare a procedurilor administrative pentru a-i implica și mobiliza în mai mare măsură pe partenerii locali și regionali, inclusiv pe partenerii economici și sociali și pe organele care reprezintă societatea civilă; reamintește importanța dialogului social în acest sens;

Provocările care trebuie abordate

6.  subliniază creșterea euroscepticismului și a propagandei antieuropene și populiste, lucru care denaturează informațiile privind politicile Uniunii, și invită Comisia și Consiliul să analizeze și să abordeze cauzele subiacente; subliniază, prin urmare, necesitatea urgentă de a elabora strategii de comunicare mai eficiente, asigurând folosirea unui limbaj accesibil cetățenilor, care să urmărească eliminarea decalajelor dintre UE și cetățenii săi, inclusiv persoanele aflate în șomaj și cele expuse riscului de excludere socială, prin intermediul unei varietăți de platforme media la nivel local, regional și național care să poată transmite cetățenilor un mesaj precis și coerent cu privire la valoarea adăugată a proiectului european pentru calitatea vieții și prosperitatea lor;

7.  invită Comisia și Consiliul să analizeze, atât pentru cadrul actual, cât și pentru reforma post-2020 a politicii de coeziune, impactul avut asupra percepției politicilor UE de către măsurile care vizează consolidarea legăturii cu semestrul european și punerea în aplicare a reformelor structurale prin intermediul unor programe finanțate prin fondurile ESI;

8.  recunoaște limitările cadrului juridic în ceea ce privește asigurarea unei vizibilități corespunzătoare a politicii de coeziune; subliniază că, prin urmare, comunicarea cu privire la rezultatele sale tangibile nu a fost întotdeauna o prioritate pentru diversele părți interesate; este de părere că activitățile de comunicare recomandate cu privire la rezultatele tangibile ar trebui actualizate constant; ia act, în acest context, de faptul că asistența tehnică a fondurilor ESI nu include un pachet financiar dedicat comunicării, fie la nivelul Uniunii, fie la nivelul statelor membre; subliniază, cu toate acestea, responsabilitatea autorităților de management și a beneficiarilor de a monitoriza în mod regulat respectarea activităților de informare și de comunicare, astfel cum se prevede la articolul 115 și în anexa XII din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune;

9.  reiterează necesitatea imperativă de a găsi echilibrul adecvat între necesitatea de a simplifica normele privind punerea în aplicare a politicii de coeziune și necesitatea de a păstra o bună gestiune financiară, în condiții de transparență, precum și de a combate frauda, comunicându-le în același timp în mod corespunzător publicului; reamintește, în acest context, necesitatea de a opera o distincție clară între nereguli și fraudă, astfel încât să nu se creeze neîncredere în rândul publicului față de autoritățile de management și administrațiile locale; insistă, de asemenea, asupra necesității de a simplifica și a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, fără a aduce atingere controalelor și auditurilor necesare;

10.  subliniază că este esențial să se îmbunătățească asumarea responsabilității pentru politica de coeziune pe teren, atât la nivel local, cât și regional, pentru a asigura obținerea și comunicarea eficientă a rezultatelor; apreciază că principiul parteneriatului aduce valoare adăugată la punerea în aplicare a politicilor publice europene, lucru confirmat de un studiu recent al Comisiei; subliniază, cu toate acestea, că mobilizarea partenerilor rămâne destul de dificilă, în anumite cazuri, dat fiind că principiul parteneriatului este aplicat oficial, dar nu permite o participare reală la procesul de guvernanță; reamintește că trebuie depuse mai multe eforturi și investite mai multe resurse în implicarea în parteneriat și în schimbul de experiență prin intermediul platformelor de dialog pentru parteneri, cu scopul suplimentar ca acestea să devină multiplicatori de oportunități de finanțare din partea UE și de reușite;

11.  reamintește, de asemenea, natura strategică și pe termen lung a investițiilor în politica de coeziune, ceea ce înseamnă că, uneori, rezultatele nu sunt imediate, situație care dăunează vizibilității instrumentelor politicii de coeziune, în special în comparație cu alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS); consideră, prin urmare, că activitățile de comunicare ar trebui, acolo unde este cazul, să continue pentru o perioadă suplimentară de patru ani de la încheierea proiectului; subliniază că rezultatele anumitor investiții (în special ale investițiilor în resursele umane) sunt mai puțin vizibile și mai greu de cuantificat decât investițiile „fizice” și solicită o evaluare mai detaliată și diferențiată a impactului pe termen lung al politicii de coeziune asupra vieților cetățenilor; consideră, de asemenea, că ar trebui acordată o atenție specială evaluării ex-post și activităților de comunicare cu privire la contribuția fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, aceasta fiind strategia europeană de dezvoltare pe termen lung;

12.  ia act de rolul important jucat de mass-media în ceea ce privește informarea cetățenilor cu privire la diversele politici ale Uniunii Europene și, în general, la afacerile europene; regretă, totuși, faptul că mass-media acoperă în mod limitat investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE; subliniază necesitatea de a elabora campanii de informare și strategii de comunicare care să vizeze mass-media, care să fie adaptate la provocările informaționale actuale și care să ofere informații într-o formă accesibilă și atractivă; subliniază că este necesar să se folosească influența crescută a platformelor sociale, avantajele oferite de progresele digitale și combinația diverselor tipuri de canale de comunicare disponibile pentru a le putea folosi mai bine la promovarea oportunităților oferite și a rezultatelor obținute prin fondurile ESI;

Îmbunătățirea comunicării și implicarea partenerilor în cursul celei de a doua jumătăți a perioadei 2014-2020

13.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească coordonarea și accesibilitatea mijloacelor și instrumentelor de comunicare existente la nivelul UE, pentru a aborda chestiunile care au un impact asupra agendei UE; subliniază, în acest context, importanța de a oferi orientări care stabilesc tehnici și metode pentru a comunica eficient modul în care politica de coeziune oferă rezultate tangibile pentru viața de zi cu zi a cetățenilor UE; solicită autorităților de management și beneficiarilor să comunice în mod activ și sistematic rezultatele, beneficiile și impactul pe termen lung al politicii, ținând seama, în același timp, de diferitele stadii ale evoluției proiectelor;

14.  subliniază că, având în vedere cantitatea și calitatea informațiilor care sunt transmise de canalele media tradiționale și moderne, nu mai este suficientă simpla expunere a simbolului Comisiei Europene pe panourile cu descrierea unei lucrări; invită Comisia să creeze instrumente de identificare mai eficace;

15.  salută activitățile actuale specifice în materie de comunicare, cum ar fi campania „Europa în regiunea mea”, aplicația web a Comisiei „EU Budget for Results”, cooperarea cu CIRCOM regional(16), programul „Europa pentru cetățeni”, precum și oportunitățile oferite de Corpul european de solidaritate, care a fost creat recent; subliniază, în plus, rolul-cheie jucat de centrele de informare Europe Direct în cadrul comunicării descentralizate, cu scopul de a spori gradul de conștientizare a impactului politicii de coeziune pe teren, atât la nivel local, cât și regional; subliniază, de asemenea, că este necesar să se concentreze eforturile asupra implicării studenților și a jurnaliștilor ca potențiali vectori de comunicare, precum și asupra garantării unui echilibru geografic în cadrul campaniilor de comunicare;

16.  subliniază necesitatea de a adapta modalitățile de comunicare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune; invită Comisia să ia în considerare valoarea adăugată prezentată de asigurarea unui pachet financiar specific pentru comunicare în cadrul asistenței tehnice, precum și de creșterea, după caz, a numărului cerințelor obligatorii în materie de publicitate și informare pentru proiecte aferente politicii de coeziune; solicită Comisiei să ofere orientări clare în 2017 privind modul în care asistența tehnică poate fi utilizată pentru comunicare în perioada de finanțare actuală, având în vedere asigurarea securității juridice pentru autoritățile locale și cele regionale, precum și pentru alți beneficiari; reiterează, de asemenea, că standardele de comunicare și de publicitate obișnuite, deși sunt bine gândite în cazul investițiilor structurale și tehnologice, nu sunt la fel de eficiente pentru investițiile intangibile în capitalul uman;

17.  subliniază că este nevoie să se acorde o importanță mai mare comunicării în cadrul ierarhiei priorităților politicii de coeziune a UE, în special în contextul activității cadrelor de conducere care nu sunt direct responsabile de comunicare, precum și că este nevoie să se includă comunicarea în procedura normală pentru fondurile ESI; solicită mai mult profesionalism în domeniul comunicării, îndeosebi în ceea ce privește adoptarea modului de exprimare local și evitarea jargonului UE;

18.  salută evaluarea ex-post a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 de către Comisie, care oferă surse excelente de comunicare a rezultatelor obținute și a impactului avut; ia act de inițiativa țărilor V4 cu privire la externalitățile politicii de coeziune în cadrul UE-15(17) și invită Comisia să întocmească un studiu obiectiv mai amplu la nivelul UE-28; îndeamnă, de asemenea, Comisia să adopte strategii de comunicare diferite pentru statele membre care sunt contribuitori neți și cele care sunt beneficiari neți, evidențiind în același timp beneficiile politicii de coeziune atât în ceea ce privește impulsionarea economiei reale, încurajând antreprenorialul și inovarea și generând creștere economică și locuri de muncă în toate regiunile UE, cât și în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii sociale și economice, atât prin investiții directe, cât și prin exporturi directe și indirecte (externalități);

19.  invită Comisia și autoritățile de management să identifice modalități de a înlesni și standardiza accesul la informații, să promoveze un schimb de cunoștințe și de bune practici privind strategiile de comunicare pentru a valorifica mai bine experiența existentă și a crește transparența și vizibilitatea posibilităților de finanțare;

20.  salută introducerea inițiativei e-coeziune în actuala perioadă de programare, care vizează simplificarea și raționalizarea punerii în aplicare a fondurilor ESI; subliniază capacitatea sa de a contribui în mod eficace la accesul la informații, monitorizarea evoluției proiectului și crearea unor legături utile între părțile interesate;

21.  consideră că este necesară o mai bună comunicare prin intermediul unor noi canale mass-media, ceea ce va necesita o strategie pentru mediul digital și platformele sociale menită să informeze cetățenii și să le ofere posibilitatea de a-și exprima nevoile, punând accentul pe accesul la utilizatorii finali prin intermediul mai multor seturi de instrumente, cum ar fi prin mijloace interactive on-line, dezvoltând aplicații și conținuturi mobile mai accesibile, precum și asigurându-se că informațiile sunt adaptate la diferite categorii de vârstă și sunt disponibile în mai multe limbi, acolo unde este cazul; invită autoritățile de management să furnizeze DG-urilor relevante informații actualizate cu privire la datele financiare și la realizări și investiții, cu scopul de a afișa date și grafice ușor de citit, destinate jurnaliștilor, în platforma de date deschise a fondurilor ESI; solicită lansarea de inițiative de premii regionale pentru cele mai bune proiecte, inspirate de RegioStars;

22.  sugerează, de asemenea, ca monitorizarea și evaluarea activităților actuale de comunicare să fie îmbunătățite și propune înființarea unor grupuri operative regionale pentru comunicare care să implice actori de la mai multe niveluri;

23.  evidențiază importanța Codului european de conduită referitor la parteneriat și rolul principiului parteneriatului în consolidarea angajamentului colectiv față de politica de coeziune și a gradului de asumare a acesteia; solicită ca legătura dintre autoritățile publice, beneficiarii potențiali, sectorul privat, societatea civilă și cetățeni să fie consolidată printr-un dialog deschis, precum și să se modifice componența participanților la parteneriate în cursul punerii în aplicare, dacă este necesar, pentru a garanta că paleta de parteneri este reprezentativă pentru interesele comunității în toate etapele procesului;

24.  salută modelul inovator al cooperării pe mai multe niveluri și cu participarea mai multor părți interesate propus de Agenda urbană a UE și recomandă reproducerea sa, acolo unde este posibil, la punerea în aplicare a politicii de coeziune;

25.  subliniază că este necesar să se consolideze dimensiunea comunicațională a cooperării transfrontaliere și interregionale, inclusiv la nivelul strategiilor macroregionale în curs de desfășurare, care ar trebui să devină mai vizibilă pentru cetățenii UE, prin diseminarea de bune practici și povești de succes în materie de investiții și a oportunităților de investiții;

Încurajarea comunicării privind politica de coeziune după 2020

26.  invită Comisia și statele membre să crească gradul de atractivitate al finanțării prin politica de coeziune a UE prin simplificarea în continuare și limitarea suprareglementării și să aibă în vedere reducerea complexității și, după caz, a numărului de regulamente și orientări, având în vedere recenta recomandare a Grupului la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor ESI;

27.  luând în considerare modul în care politica de coeziune a UE contribuie la o identificare pozitivă cu proiectul de integrare europeană, invită Comisia să ia în considerare un câmp obligatoriu privind comunicarea în formularele de cerere ale proiectului, ca parte a unei utilizări crescute a asistenței tehnice printr-un pachet financiar rezervat pentru comunicare, la nivel de program, având grijă să se prevină creșterea numărului de constrângeri și să se asigure flexibilitatea necesară; solicită, în plus, ca autoritățile de management și cele locale și regionale să îmbunătățească calitatea actelor lor de comunicare cu privire la rezultatele finale ale proiectelor;

28.  evidențiază necesitatea imperativă de a intensifica dialogul Uniunii cu cetățenii, de a regândi canalele și strategiile de comunicare și, având în vedere oportunitățile oferite de rețelele sociale și noile tehnologii digitale, de a adapta mesajele la contextele regionale și locale; subliniază, de asemenea, rolul pe care l-ar putea juca actorii societății civile ca vectori de comunicare; reiterează, cu toate acestea, că conținutul educativ este la fel de important ca strategiile de comunicare și promovarea prin intermediul unor platforme diverse;

29.  subliniază, în contextul comunicării și al vizibilității, nevoia de a simplifica în continuare politica post-2020, inclusiv în ceea ce privește gestiunea partajată și sistemele de audit, pentru a găsi echilibrul adecvat între o politică orientată către rezultate, un număr adecvat de verificări și controale și nevoia de a simplifica procedurile;

30.  solicită ca principiul parteneriatului să fie consolidat în continuare în cadrul perioadei de programare post-2020; este convins că o colaborare activă cu părțile interesate, inclusiv cu organizații care reprezintă societatea civilă, în procesul de negociere și punere în aplicare a Acordului de parteneriat și a programelor operaționale ar putea contribui la sporirea transparenței și a gradului de asumare a implementării politicilor și ar putea determina, de asemenea, o mai bună aplicare a politicilor în contextul bugetului UE; invită statele membre, prin urmare, să aibă în vedere posibilitatea de a aplica modele existente de guvernanță participativă, reunind toți partenerii societali relevanți și implicând părțile interesate într-un proces participativ de întocmire a bugetului pentru a stabili resursele destinate cofinanțării naționale, regionale și locale, acolo unde este cazul, pentru a crește încrederea reciprocă și implicarea cetățenilor în deciziile privind cheltuielile publice; sugerează, de asemenea, să se facă evaluări ale rezultatelor cu participarea beneficiarilor și a diverselor părți interesate, pentru a colecta date relevante care ar putea contribui la stimularea participării active și a vizibilității cu privire la acțiunile viitoare;

31.  insistă în continuare asupra intensificării cooperării dintre orașe și zonele rurale pentru a dezvolta parteneriate teritoriale între acestea prin exploatarea integrală a potențialului sinergiilor dintre fondurile UE și bazându-se pe cunoștințele de specialitate de care dispun zonele urbane și pe capacitatea lor mai mare de gestionare a fondurilor;

32.  îndeamnă Comisia și statele membre să se concentreze, de asemenea, în cadrul propriilor planuri de acțiune în domeniul comunicării, pe consolidarea cooperării dintre diversele direcții generale și ministere și diverșii factori de comunicare la diferite niveluri, precum și pe stabilirea unei imagini de ansamblu a publicului-țintă cu scopul de a dezvolta și a transmite mesaje adaptate unor grupuri țintă specifice pentru a comunica cu cetățenii de pe teren într-un mod mai direct și pentru a-i informa mai bine;

33.  subliniază, în acest context, importanța unei schimbări a mentalității, în sensul că comunicarea este responsabilitatea tuturor actorilor implicați, beneficiarii însăși devenind comunicatori principali;

34.  solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să consolideze rolul și poziția rețelelor de comunicare și informare preexistente și să utilizeze platforma europeană interactivă de e-comunicare privind punerea în aplicare a politicii de coeziune, astfel încât să se colecteze toate datele relevante privind proiectele fondurilor ESI, permițând utilizatorilor finali să prezinte nu doar o descriere lacunară a proiectului și a cheltuielilor suportate, ci și reacția lor cu privire la procesul de punere în aplicare și la rezultatele obținute; consideră că o astfel de platformă ar facilita, de asemenea, evaluarea eficacității comunicării în contextul politicii de coeziune;

°

°  °

35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Dotată cu un buget de 351,8 miliarde EUR, politica de coeziune este principalul instrument de investiții al Uniunii în materie de creștere și are un impact asupra tuturor regiunilor și cetățenilor UE; Având o contribuție majoră la economiile statelor membre, investițiile din cadrul politicii de coeziune, împreună cu cofinanțarea națională, au reprezentat în medie 15 % din totalul investițiilor publice din cadrul UE-28, în unele state membre acestea reprezentând 60 – 80 %.

Instrumentele politicii de coeziune s-au dovedit a fi utile și eficace pentru orientarea finanțării către regiunile mai sărace și în zonele cele mai afectate de criza economică, precum și pentru realizarea de investiții în sectoare-cheie pentru generarea de creștere și locuri de muncă.

Pe lângă rolul său principal de reducere a disparităților între regiunile europene, politica de coeziune și sinergia cu fondurile pentru cercetare și dezvoltare au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea platformelor de specializare inteligentă, încurajând inovarea și promovând excelența în toate regiunile UE.

Deși principala prioritate a politicii de coeziune rămâne oferirea de sprijin regiunilor mai puțin dezvoltate, ea se axează și pe impulsionarea creșterii economice și a competitivității în regiunile mai dezvoltate. Astfel, investițiile în regiunile mai puțin prospere oferă oportunități regiunilor mai dezvoltate(1).

Politicile de finanțare ale UE au un impact asupra tuturor cetățenilor UE; totuși, rezultatele privind măsura în care investițiile din fondurile ESI au schimbat viața de zi cu zi a cetățenilor europeni nu au fost întotdeauna bine comunicate. Prin urmare, raportul propune noi modalități de comunicare a investițiilor în domeniul politicii de coeziune.

În urma Brexitului și a multiplicării mișcărilor populiste în întreaga Europă, este nevoie în mod imperativ să se regândească metodele de comunicare, contracarând retorica antieuropeană și eurosceptică și transmițând un mesaj clar cetățenilor, pentru a recâștiga încrederea în viziunea comună a proiectului european.

Raportul din proprie inițiativă urmărește să treacă în revistă experiența dobândită și să sporească vizibilitatea fondurilor structurale și de investiții; el propune un demers pentru a crea legături între instrumentele politicii de coeziune și politica regională, cu scopul de a spori eficacitatea deciziilor adoptate la nivel local, dezvoltând guvernanța participativă ca instrument eficace de sporire a vizibilității fondurilor ESI.

În plus, raportul va evalua modul în care poate fi sporit impactul comunicării prin intermediul platformelor sociale, având în vedere democratizarea conținutului media.

Proiectul de raport vizează, de asemenea, să încurajeze sprijinul din partea publicului și implicarea comunității locale în luarea de decizii, printr-un proces participativ de întocmire a bugetului, precum și prin consultarea publică și alte instrumente. UE ar trebui să aibă în vedere identificarea de noi modalități pentru a spori, vertical și orizontal, gradul de asumare a responsabilității, reunind toți partenerii societali relevanți în toate etapele punerii în aplicare a politicii de coeziune(2).

Deși există semne de redresare economică, criza socială continuă în UE. Opiniile și soluțiile care vin direct din partea părților interesate implicate în proiectele de dezvoltare locală și dialogul și cooperarea sistematice cu societatea civilă conferă responsabilitate și legitimitate politicilor autorităților publice.

Partenerii trebuie să își asume o responsabilitate comună față de o Uniune Europeană mai puternică într-o lume din ce în ce mai conectată; dezvoltarea unei arhitecturi de guvernanță pe mai multe niveluri(3) este esențială pentru a atinge obiectivele strategiei UE 2020.

Beneficiarii proiectelor finanțate din fonduri ESI trebuie să își asume rolul de „ambasadori” ai politicii de coeziune.