Rezoluția Parlamentului European referitoare la atenuarea consecințelor cutremurelor din Croația (2021/2504(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

– având în vedere articolul 174, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[1], modificat prin Regulamentul (UE) nr. 661/2014[2] și Regulamentul (UE) 2020/461[3],

– având în vedere Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii[4], modificată prin Regulamentul (UE) 2018/1475[5] și prin Decizia (UE) 2019/420[6],

– având în vedere propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 28 mai 2020 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize (COM(2020)0450),

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului[7], modificat prin Regulamentul (UE) 2015/1839[8], Regulamentul (UE) 2016/2135[9], Regulamentul (UE) 2017/825[10], Regulamentul (UE) 2017/1199[11], Regulamentul (UE) 2017/2305[12], Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046[13], Regulamentul (UE) 2018/1719[14], Regulamentul (UE) 2019/711[15], Regulamentul (UE) 2020/460[16], Regulamentul (UE) 2020/558[17], Regulamentul (UE) 2020/1041[18] și Regulamentul (UE) 2020/1542[19],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii[20], astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2020/521 al Consiliului din 14 aprilie 2020 privind activarea sprijinului de urgență în temeiul Regulamentului (UE) 2016/369 și de modificare a dispozițiilor acestuia având în vedere epidemia de COVID‐19[21],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai” (COM(2020)0662),

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a Corpului voluntar european de ajutor umanitar (inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”)[22], corectat prin rectificarea la regulament din 24 aprilie 2014,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar[23], modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003[24], Regulamentul (CE) 219/2009[25] și Regulamentul (UE) 2019/1243[26],

– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, în special punctul 11[27],

– având în vedere propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Croației și Poloniei în legătură cu o catastrofă naturală și a efectuării unor plăți în avans către Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență de sănătate publică (COM(2020)0960),

– având în vedere Decizia Consiliului din 30 octombrie 2020 de adoptare a poziției Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 9 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020[28],

– având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2020 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 9/2020 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 care însoțește propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Croației și Poloniei în legătură cu unele dezastre naturale și a efectuării unor plăți în avans către Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență de sănătate publică[29],

– având în vedere concluziile Consiliului din 28 noiembrie 2008 care invită la îmbunătățirea capacităților de protecție civilă printr-un sistem de asistență reciprocă europeană bazat pe abordarea modulară a protecției civile,

– având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2007 referitoare la impactul regional al cutremurelor[30],

– având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2008 referitoare la consolidarea capacității de reacție a Uniunii Europene în caz de catastrofe[31],

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Croația a fost lovită de cutremure devastatoare majore în cursul anului trecut, dintre care un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade a lovit orașul Zagreb și județele Zagreb și Krapina-Zagorje la 22 martie 2020, alte două cutremure cu magnitudinea de 5,2 și, respectiv 6,4 grade, au lovit județul Sisak-Moslavina la 28 și 29 decembrie 2020, iar un ultim cutremur, cu magnitudinea de 5 grade, a lovit același județ la 6 ianuarie 2021; întrucât, din cauza gravității lor, aceste cutremure au provocat daune departe de epicentre;

B. întrucât cutremurul din martie a fost cel mai puternic înregistrat în zona Zagreb din 1880 încoace, avariind peste 26 000 de clădiri, dintre care 1 900 au fost declarate inutilizabile, și provocând daune de peste 11,5 miliarde EUR; întrucât zona mai largă din jurul epicentrului a fost lovită de peste 145 de replici și vibrații seismice în luna care a urmat;

C. întrucât orașul Zagreb și județele Zagreb și Krapina-Zagorje nu și-au revenit complet de pe urma cutremurului, care au avut un impact socioeconomic enorm și efecte devastatoare asupra infrastructurii, soldându-se cu un deces și rănirea a 26 de persoane și provocând sechele psihologice pe termen lung; întrucât cutremurul a deteriorat clădiri de importanță culturală și istorică inestimabilă;

D. întrucât, în noiembrie 2020, Parlamentul European a aprobat alocarea a 683,7 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a-i ajuta pe croați să facă față urmărilor cutremurului din Zagreb din luna martie 2020;

E. întrucât cel mai recent cutremur care a avut loc în centrul Croației a distrus practic orașul Petrinja și a afectat puternic orașele din apropiere: Glina, Sisak, Hrvatska Kostajnica, Majske Poljane și alte sate din județul Sisak-Moslavina, cauzând daune financiare, materiale și socioeconomice nemaivăzute de la războiul croat de independență încoace; întrucât și alte orașe și sate din județele Zagreb și Karlovac au fost afectate, cetățenii fiind obligați să își evacueze locuințele;

F. întrucât cutremurul a provocat 7 decese, a dus la rănirea a 26 de persoane, a avariat peste 30 000 de clădiri și s-a simțit și în Slovenia, Austria, Italia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Serbia și, într-o mai mică măsură, în Germania, Slovacia și Cehia;

G. întrucât în zilele următoare s-au produs replici ale cutremurului, iar acestea sunt încă resimțite în zona afectată; întrucât oamenii trăiesc într-o permanentă stare de stres din cauza incertitudinii și a temerilor legate de posibile noi mișcări seismice, care se produc zilnic; întrucât există riscul ca și mai multe clădiri din zona afectată să se prăbușească din cauza replicilor cutremurului;

H. întrucât, potrivit Serviciului seismologic croat, începând cu 28 decembrie 2020 în zona afectată s-au înregistrat 574 de cutremure cu magnitudinea mai mare de 2 grade;

I. întrucât persoanele care locuiesc în zonele afectate se află într-o stare de stres profund ca urmare a cutremurelor care au survenit tocmai în mijlocul pandemiei de COVID-19, ceea ce, în viitorul apropiat, ar putea provoca tulburări de sănătate mintală și sindrom de stres posttraumatic;

J. întrucât regiunea și orașele din regiune au suferit daune materiale și financiare uriașe și au nevoie urgent de reconstrucție rapidă; întrucât seismele au adus mulți locuitori din zonele afectate în pragul disperării și au provocat diverse pagube indirecte în zonele din jur; întrucât zona afectată era deja extrem de defavorizată social și săracă din punct de vedere economic, iar cutremurele vor cauza și mai multe consecințe financiare și sociopsihologice negative, atât pentru locuitori, cât și pentru regiune în ansamblu;

K. întrucât, potrivit estimărilor, circa 90 % din locuințele din Petrinja trebuie demolate; întrucât localități și sate mai mici din jurul orașului Glina (cum ar fi, de exemplu, Majske Poljane) nu aveau parțial acces la energie electrică și apă nici înainte de cutremur, iar acest incident a redus și mai mult accesul locuitorilor la infrastructura și serviciile de bază;

L. întrucât, la 22 martie și 29 decembrie 2020, Croația a activat mecanismul de protecție civilă al Uniunii și a cerut corturi de iarnă, sisteme de iluminat și turnuri de iluminat, radiatoare electrice, paturi pliante, saci de dormit și containere pentru locuit;

M. întrucât există indicii că seismele au afectat unele diguri și sisteme de protecție împotriva inundațiilor, ceea ce, în acest anotimp cu ploi abundente și inundații frecvente, poate provoca pagube și mai mari în zonele deja devastate;

N. întrucât infrastructura locală și regională a fost grav deteriorată, patrimoniul istoric și cultural a fost distrus, iar activitățile economice au fost afectate, în special agricultura și creșterea animalelor, care asigură principalele mijloace de trai pentru populația locală; întrucât persoanele afectate au nevoie de tot sprijinul și de un program de redresare de lungă durată;

O. întrucât structurile agricole locale, cum ar fi clădirile, utilajele, echipamentele și câmpurile, au fost grav deteriorate și un număr foarte mare de bovine au fost mutate în alte ferme sau sacrificate de urgență;

P. întrucât cutremurul a îngreunat considerabil funcționarea serviciilor și instituțiilor publice; întrucât un număr semnificativ de școli trebuie să fie complet demolate, iar unele clădiri universitare, cum ar fi cele ale facultăților de metalurgie și de pedagogie din Sisak, nu mai pot fi folosite pentru desfășurarea activităților lor de bază;

Q. întrucât centrul medical din Sisak a trebuit evacuat la câteva momente de la cutremur, expunând pacienții care sufereau de COVID-19 și de alte boli la riscuri de sănătate și mai mari; întrucât centrele medicale din Glina și Petrinja, inclusiv farmaciile, au suferit pagube majore; întrucât cutremurele au împovărat și mai mult sistemul medical din Croația și este posibil să fi accelerat răspândirea COVID-19, în special în zonele afectate;

R. întrucât unele teritorii din Uniunea Europeană sunt mai vulnerabile decât altele și prezintă un risc seismic ridicat; întrucât, în ultimii 20 de ani, mii de oameni au murit și sute de mii au rămas fără locuințe în urma cutremurelor devastatoare care au afectat Europa;

S. întrucât eforturile de reconstrucție sustenabilă trebuie să fie coordonate și monitorizate corespunzător, pentru a remedia pierderile economice și sociale, asigurând totodată transparența, urmând bunele practici și respectând normele privind achizițiile publice;

T. întrucât, la 5 ianuarie 2021, guvernul croat a declarat „starea de catastrofă” în județele cel mai grav afectate, mai exact în județul Sisak-Moslavina și în unele zone din județele Zagreb și Karlovac;

U. întrucât reacția rapidă și profesionistă a autorităților naționale și locale, a unităților de protecție civilă și a serviciilor de salvare, a forțelor armate croate și a diverselor organizații umanitare a atenuat în mare măsură consecințele imediate ale cutremurului;

V. întrucât solidaritatea fără precedent a poporului croat s-a materializat în eforturi masive și spontane de sprijinire a autorităților locale și naționale în perioada care a urmat cutremurului și a generat donații private în valoare de aproape 100 de milioane HRK;

W. întrucât procesul de reconstrucție trebuie să țină seama de experiențele anterioare și ar trebui să se desfășoare cât mai rapid și mai transparent și să includă monitorizare de specialitate; întrucât siguranța, stabilitatea și perspectivele de viitor ale persoanelor afectate trebuie să fie garantate, pentru a asigura faptul că acestea vor putea locui în continuare în regiune și că zona nu va fi dezavantajată și mai mult din cauza efectelor negative ale declinului demografic și a perspectivelor demografice;

X. întrucât eforturile trebuie să se concentreze în mod special pentru a garanta că infrastructura care lipsea înainte de cutremur este construită prompt în toate părțile zonei afectate și că se acoperă toate nevoile și serviciile de bază;

Y. întrucât teritoriile afectate treceau deja printr-o perioadă de creștere economică lentă și se confruntau cu depopularea, printre altele și din cauza consecințelor războiului de independență din anii 1990, care le-a afectat grav redresarea și dezvoltarea; întrucât cutremurele ar putea avea consecințe nefaste pentru vitalitatea rurală, reînnoirea generațiilor în agricultură, ocuparea forței de muncă și infrastructură, având astfel un impact negativ asupra coeziunii economice și sociale;

Z. întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 și răspândirea în continuare a virusului complică și mai mult desfășurarea activităților de salvare și de redresare; întrucât pandemia de COVID-19 reprezintă o povară pentru economia croată, combaterea ei necesitând resurse financiare suplimentare; întrucât pagubele provocate de cutremur spitalelor și altor instituții din domeniul sănătății publice din zona afectată au un impact negativ asupra situației legate de COVID-19,

1. își exprimă profunda solidaritate și empatie cu toate persoanele afectate de cutremure și cu familiile acestora, precum și cu autoritățile naționale, regionale și locale croate implicate în eforturile de acordare de asistență în urma dezastrului;

2. elogiază serviciile de salvare, forțele de protecție civilă, forțele armate croate, voluntari, organizațiile societății civile, organizațiile internaționale și autoritățile locale, regionale și naționale pentru eforturile depuse neîncetat și în ritm alert în zonele devastate pentru a salva vieți, a limita daunele, a garanta continuitatea activităților de bază și a menține un nivel de trai decent; își exprimă recunoștința față de toate persoanele, organizațiile și inițiativele care au contribuit la accelerarea eforturilor și au acordat sprijin și asistență;

3. salută solidaritatea statelor membre ale UE și a altor țări care își oferă sprijinul în această situație de urgență sub forma asistenței reciproce, inclusiv venind în întâmpinarea nevoilor de bază, acordând ajutor financiar, mobilizând voluntari și adoptând alte măsuri de asistență, prin care contribuie la reducerea sarcinii pe care o implică intervențiile; salută solidaritatea manifestată de instituțiile UE și de comunitatea internațională prin intermediul asistenței reciproce în situații de urgență;

4. salută reacția rapidă și promptă a Comisiei și prezența la fața locului a comisarului pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčić, și a vicepreședintei Comisiei, Dubravka Šuica, prin care s-a transmis un mesaj clar și necesar referitor la sprijinul din partea Uniunii și la solidaritatea europeană față de Croația;

5. își exprimă îngrijorarea cu privire la condițiile meteorologice aspre anunțate în lunile următoare; solicită Comisiei să identifice toate modalitățile posibile de a acorda fără întârziere ajutor și sprijin autorităților croate în efortul de a garanta condiții de viață decente și sigure persoanelor care și-au pierdut locuințele;

6. atrage atenția asupra gravității situației de pe teren, care exercită o presiune financiară considerabilă și intensă asupra autorităților publice naționale, regionale și locale din Croația și care ar putea conduce la un declin ireversibil al populației în zonele afectate, având consecințe sociale și economice devastatoare și cauzând o presiune psihologică și socială extremă asupra persoanelor afectate;

7. încurajează autoritățile croate să evalueze rapid și în detaliu, împreună cu experții Comisiei, daunele globale din județul Sisak-Moslavina, pentru a începe lucrările de renovare și de reconstrucție, de îndată ce condițiile o vor permite; subliniază că trebuie acordată o importanță deosebită stimulării unei revitalizări sustenabile a economiei și a mijloacelor de trai ale populației, atunci când vor începe lucrările de redresare și reconstrucție a regiunii;

8. subliniază dificultatea de a anticipa cutremurele cu mult timp înainte și nivelurile ridicate ale activității seismice din sud-estul Europei; invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să consolideze cercetarea cu scopul de a institui un sistem care să asigure o mai bună pregătire pentru prevenirea și gestionarea unor astfel de crize și să reducă la minimum impactul unor dezastre similare;

9. invită Comisia și statele membre să investească în continuare în cercetare și dezvoltare și în noile tehnologii în domeniul riscurilor seismice și al strategilor de răspuns la dezastre; solicită, de asemenea, o mai bună coordonare și cooperare între instituțiile de cercetare și dezvoltare din statele membre, în special din cele care se confruntă cu riscuri asemănătoare; solicită, de asemenea, dezvoltarea unor sisteme de alertă timpurie consolidate la nivel național, precum și consolidarea legăturilor dintre diferitele sisteme de alertă timpurie;

10. invită Croația să dea prioritate renovării în cadrul planului său de redresare și reziliență și să acorde o atenție deosebită acțiunilor de renovare amplă și care asigură rezistența la cutremure a locuințelor și clădirilor expuse unor riscuri ridicate în regiunile sale cele mai predispuse la seisme;

11. invită autoritățile croate să monitorizeze îndeaproape efectuarea lucrărilor de reconstrucție de după cutremur și să se asigure că toate activitățile respectă cele mai înalte standarde și cerințe seismice pentru clădiri și infrastructură; încurajează utilizarea practicilor profesionale și a expertizei din alte state membre, dacă este cazul;

12. subliniază că atenuarea consecințelor unui cutremur major poate necesita mult mai mult timp decât în cazul altor tipuri de dezastre naturale; solicită Comisiei să recunoască această diferență în cadrul unei posibile revizuiri viitoare a Regulamentului privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, în special în ceea ce privește termenul de 18 luni pentru absorbția resurselor; subliniază că este necesară o derogare care să permită prelungirea acestui termen în cazul cutremurelor grave, pentru care ar trebui definite criterii adecvate;

13. îndeamnă Comisia să includă în planificarea și legislația referitoare la „Valul de renovări” măsuri specifice pentru a face față cutremurelor și consecințelor acestora; încurajează autoritățile croate să includă în consecință aceste măsuri în planificarea și programarea alocărilor din bugetul UE pentru perioada 2021-2027; invită Comisia să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește programarea și modificarea programelor operaționale naționale atunci când este vorba despre gestionarea dezastrelor naturale;

14. subliniază importanța mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru promovarea cooperării în rândul autorităților naționale de protecție civilă din întreaga Europă în situații nefavorabile și pentru reducerea la minimum a efectelor evenimentelor excepționale;

15. invită Comisia ca, atunci când va aproba asistența financiară, să ia în considerare faptul că Croația luptă simultan cu o pandemie și cu o serie de mișcări seismice devastatoare; încurajează Comisia să simplifice procedurile aplicabile pentru a permite acordarea unei asistențe eficace și rapide și pentru a răspunde nevoilor imediate ale populației;

16. invită Comisia ca, în cooperare cu instituțiile UE și croate, să găsească o modalitate rapidă de a distribui ajutorul financiar necesar și alte forme de asistență, pentru a asigura o redresare rapidă a zonelor afectate;

17. îndeamnă Comisia să pună la dispoziție toate mijloacele financiare posibile pentru a ajuta Croația să demareze o redresare rapidă, să ofere asistență persoanelor aflate în dificultate și să reducă la minimum sarcinile administrative legate de accesul la ajutoare și sprijin pentru persoane pe teren; invită Comisia și autoritățile croate să mobilizeze rapid resursele disponibile în cadrul fondurilor politicii de coeziune pentru activități de reconstrucție; subliniază, în plus, că este important să se creeze sinergii între toate instrumentele disponibile ale Uniunii, pentru a optimiza folosirea acestor resurse pentru finalizarea eficientă a lucrărilor de reconstrucție și a tuturor celorlalte acțiuni necesare;

18. subliniază că este important să se acorde prioritate locuitorilor din zonele afectate în cadrul procesului de vaccinare împotriva COVID-19; încurajează guvernul croat să pună în aplicare decizia luată și să redirecționeze o parte semnificativă a vaccinurilor primite către județul Sisak-Moslavina, pentru a proteja imediat sănătatea tuturor locuitorilor, a persoanelor care acordă ajutor și a lucrătorilor de pe teren;

19. accentuează că este important să se acorde în continuare asistență medicală prioritară și sprijin psihologic persoanelor afectate de cutremur, în circumstanțele imprevizibile care vor urma;

20. solicită o vigilență sporită în ceea ce privește cazurile izolate de „catfishing” (înșelătorie prin identitate falsă) pe internet și alte acte de exploatare a situației pentru obținerea de câștiguri personale;

21. atrage atenția Comisiei că noile pagube cauzate de cutremurele recente clădirilor deja deteriorate de cutremurul din martie 2020 vor trebui evaluate din nou, la fel și proiectele de renovare necesare; subliniază că toate resursele umane și utilajele de construcție disponibile au fost redirecționate către județul Sisak-Moslavina și că, din cauza pandemiei de COVID-19, toate procesele de pregătire a proiectelor de reconstrucție au fost îngreunate și încetinite;

22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernului Croației și autorităților regionale și locale din zonele afectate.