Rezoluția Parlamentului European referitoare la epidemia de Xylella fastidiosa care afectează măslinii

Parlamentul European,

–       având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate(1),

–       având în vedere avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară publicat la 6 ianuarie 2015, referitor la riscul privind sănătatea plantelor pe care îl reprezintă bacteria Xylella fastidiosa pe teritoriul UE, cu identificarea și evaluarea opțiunilor de reducere a riscurilor,

–       având în vedere deciziile de punere în aplicare ale Comisiei din 13 februarie și 23 iulie 2014 și din 28 aprilie 2015 cu privire la măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniune a Xylella fastidiosa,

–       având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind apariția de focare de Xylella fastidiosa care afectează măslinii (O-000038/2015 – B8-0117/2015),

–       având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât Xylella fastidiosa reprezintă o amenințare imediată deosebit de periculoasă pentru producția anumitor culturi din sudul Europei, inclusiv pentru măslini, migdale, piersici și pentru plantele ornamentale și o posibilă amenințare pentru alte culturi, precum plantațiile viticole și arborii de citrice și ar putea duce la pierderi devastatoare și fără precedent, cu consecințe economice, sociale și de mediu;

B.     întrucât această bacterie produce deja daune majore pentru plantațiile de măslini din regiunea Apulia din sudul Italiei, reprezentând o amenințare potențială pentru alte culturi și regiuni;

C.     întrucât producția de măsline constituie unul din sectoarele agricole cele mai importante din regiunea Apulia, reprezentând 11,6 % (sau 522 milioane de euro) în 2013 din valoarea totală a producției agricole în regiune și 30 % din totalul producției de măsline din Italia;

D.     întrucât prezența bacteriei Xylella fastidiosa produce daune economice grave, nu doar producătorilor de măsline, ci și întregului lanț de producție (prese de ulei, inclusiv prese cooperative și private) și de comercializare, precum și activităților legate de turism;

E.     întrucât peste un milion de măslini au fost atacați de bacterie în Italia;

F.     întrucât prima notificare de apariție a unor focare de Xylella fastidiosa a fost făcută de autoritățile italiene la 21 octombrie 2013;

G.     întrucât controalele efectuate în Italia în noiembrie 2014 de către Oficiul Alimentar și Veterinar (OAV) din cadrul Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei confirmă faptul că situația s-a deteriorat în mod dramatic și că nu poate fi exclusă o mai largă răspândire a bacteriei;

H.     întrucât epidemiile de Xylella fastidiosa au devastat deja suprafețe mari de producție din țări terțe, cum ar fi viile din California și plantații de citrice din Brazilia;

I.      întrucât, în prezent, nu există niciun tratament disponibil pentru vindecarea plantelor afectate și acestea rămân în general infectate pe toata durata lor de viață sau mor repede;

J.      întrucât în Uniunea Europeană peste 300 de plante diferite pot găzdui boala, inclusiv plante sălbatice asimptomatice;

K.     întrucât eradicarea plantelor declarate infectate nu ar fi de ajuns pentru a opri răspândirea bolii, iar măsurile fitosanitare pot fi luate doar pentru a elimina insectele care sunt vectorii bacteriei Xylella fastidiosa;

L.     întrucât alți agenți patogeni, cum ar fi așa numita „antracnoză” detectată în citricele importate din Africa de Sud, reprezintă, de asemenea, un risc semnificativ pentru producția din UE;

M.    întrucât Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a subliniat că, din cauza dificultăților întâmpinate în stoparea răspândirii bacteriei Xylella fastidiosa odată ce o zonă de producție este afectată, ar trebui să se acorde prioritate acțiunilor preventive concentrate pe importuri,

1.      remarcă faptul că deciziile de punere în aplicare luate înainte de aprilie 2015 de Comisie s-au axat în special pe acțiuni interne de combatere a epidemiei și nu au inclus măsuri puternice de prevenire a pătrunderii bolii în Uniunea Europeană din țările terțe;

2.      cere Comisiei să ia măsuri solide împotriva Xylella fastidiosa și a altor organisme periculoase precum „antracnoza”, cu scopul de a preveni importul materialelor infectate în UE; salută decizia luată în aprilie 2015 de Comisie de a opri importurile de arbori de cafea infectați din Costa Rica și Honduras, precum și restricțiile adoptate pentru importurile de plante din zonele afectate din alte țări terțe; solicită aplicarea, dacă este necesar, a unor măsuri mai puternice, inclusiv autorizarea importurilor doar din locurile de producție lipsite de organisme dăunătoare;

3.      regretă faptul că deseori Comisia nu reacționează suficient de rapid pentru a evita pătrunderea în UE a bolilor de plante din țările terțe; îndeamnă, prin urmare, Comisia să verifice sursa infecției și să revizuiască sistemul de control fitosanitar oficial al UE cu scopul de a proteja și apăra teritoriul nostru;

4.      îndeamnă Comisia, în special având în vedere începutul sezonului cald, să ia măsuri mai eficace pentru a evita răspândirea bacteriei Xylella fastidiosa în UE, în special prin depistarea culturilor care sunt cele mai expuse riscului, fără să neglijeze alte culturi, care ar putea fi, de asemenea, grav afectate de boală;

5.      îndeamnă Comisia să promoveze fără întârziere eforturi de cercetare intense, inclusiv prin punerea la dispoziție de fonduri pentru institutele de cercetare, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele noastre științifice în ceea ce priveșteXylella fastidiosa și de a identifica în mod pozitiv natura legăturii dintre patogen, simptome și dezvoltarea bolii;

6.      cere Comisiei și statelor membre să compenseze producătorii pentru măsurile de eradicare și pentru pierderea veniturilor – ceea ce implică pierderi nu doar în ceea ce privește producția agricolă, ci și în ceea ce privește moștenirea culturală, istoria și activitățile legate de turism;

7.      sugerează lansarea de campanii de informare în vederea încurajării producătorilor de a alerta imediat autoritățile competente în ceea ce privește prezența sau suspiciunea de prezență a bacteriei; solicită Comisiei să identifice stimulente pentru producătorii care pun în aplicare măsuri de prevenire;

8.      cere o creștere a mijloacelor disponibile care să asigure detectarea de organisme dăunătoare la punctele de intrare pe teritoriul UE; în plus, încurajează statele membre să mărească numărul de inspecții periodice cu scopul de a preveni răspândirea Xylella fastidiosa în afara zonelor delimitate;

9.      cere Comisiei să pună la dispoziție o bază de date deschisă, cu o listă a instituțiilor și autorităților competente la nivelul statelor membre și al UE, pentru schimbul de informații și experiențe, inclusiv cele mai bune practici, precum și pentru alertarea rapidă a autorităților competente și luarea măsurilor necesare;

10.    cere Comisiei Europene să elaboreze, într-o manieră transparentă, orientări cuprinzătoare pentru aplicarea măsurilor preventive și de control al bolii, cu indicații clare în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata lor, pe baza experienței existente și a celor mai bune practici, care pot fi folosite ca un instrument de sprijin de autoritățile și serviciile competente din statele membre;

11.    solicită Comisiei să elaboreze un raport anual adresat Parlamentului European cu privire la amenințarea pe care o reprezintă bacteria Xylella fastidiosa și alte organisme dăunătoare pentru producători;

12.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.