Rezoluția Parlamentului European referitoare la măsurile de combatere a terorismului

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 2, 3, 6, 7 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 4, 16, 20, 67, 68, 70, 71, 72, 75, 82, 83, 84, 85, 86, 87 și 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–   având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 6, 7 și 8, articolul 10 alineatul (1) și articolele 11, 12, 21, 47-50, 52 și 53,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2014 intitulată „Raportul final privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE 2010-2014” (COM(2014)0365),

–   având în vedere Raportul Europol privind situația și tendințele terorismului în UE (TE-SAT) pentru 2014,

–   având în vedere rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate al ONU la 24 septembrie 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii internaționale și securității reprezentate de actele teroriste (Rezoluția 2178 (2014)),

–   având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, astfel cum a fost adoptată de Consiliu la 25 februarie 2010,

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la „Politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări”(1),

–   având în vedere Recomandarea sa din 24 aprilie 2009 adresată Consiliului privind problema elaborării profilelor, în special pe baza apartenenței etnice și rasiale, în cadrul luptei împotriva terorismului, asigurării respectării legii, imigrației, formalităților vamale și controlului la frontieră(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la cel de al doilea raport privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE(3),

–   având în vedere Evaluarea Europol din 2014 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată facilitată de internet (iOCTA),

–   având în vedere Evaluarea Europol din 2013 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE (SOCTA),

–   având în vedere dezbaterea sa în plen din 28 ianuarie 2015 privind măsurile de combatere a terorismului,

–   având în vedere Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurat la Riga, la 29 și 30 ianuarie 2015,

–   având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la Strategia de securitate internă a UE(4),

–   având în vedere declarația Consiliului informal JAI din 11 ianuarie 2015,

–   având în vedere concluziile Consiliului JAI din 9 octombrie și 5 decembrie 2014,

–   având în vedere raportul Coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului, adresat Consiliului European din 24 noiembrie 2014 (15799/14),

–   având în vedere Programul de lucru al Comisiei pe 2015 (COM(2014)0910) publicat la 16 decembrie 2014,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2014, intitulată „Prevenirea radicalizării către terorism și extremismul violent: consolidarea reacției UE” (COM (2013)0941),

–   având în vedere avizul Grupului de lucru „articolul 29” privind protecția datelor, referitor la aplicarea conceptelor de necesitate și proporționalitate și protecția datelor în cadrul sectorului de impunere a ordinii de drept (Avizul 01/2014),

–   având în vedere hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014 în Cauzele conexe C-293/12 și C-594/12 – Digital Rights Ireland Ltd Kärntner Landesregierung, Michael Seitlinger, Christof Tschohl și alții și avizul Serviciului juridic al Parlamentului privind interpretarea acestei hotărâri,

–   având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

 

A. întrucât terorismul și extremismul violent se numără printre amenințările majore la adresa securității și a libertăților noastre;

B.  întrucât recentele evenimente tragice de la Paris au constituit un memento al faptului că Uniunea Europeană se confruntă cu o amenințare teroristă în continuă evoluție care, în ultimul deceniu, a lovit grav o serie de state membre, în atacuri care au țintit nu numai ființe umane, dar și valorile și libertățile pe care este întemeiată Uniunea;

C. întrucât securitatea este unul dintre drepturile garantate de Carta drepturilor fundamentale a UE, însă drepturile fundamentale, libertățile civile și proporționalitatea sunt elemente esențiale pentru reușita politicilor de combatere a terorismului;

D. întrucât strategiile de prevenire în vederea combaterii terorismului ar trebui să se bazeze pe o abordare multidimensională care să vizeze în mod direct combaterea pregătirii atacurilor pe teritoriul UE, dar și integrarea necesității abordării cauzelor profunde ale terorismului; întrucât terorismul este o amenințare globală, care trebuie abordată la nivel local, național, european și mondial, pentru a consolida securitatea cetățenilor noștri, a apăra valorile fundamentale ale libertății, democrației și drepturilor omului și a face respectat dreptul internațional;

E.  întrucât, după atentatele de la 11 septembrie 2001, pe teritoriul UE au avut loc o serie de atentate teroriste grave, cel mai recent fiind cel din ianuarie 2015, care au avut un impact semnificativ asupra sentimentului de securitate în rândul cetățenilor UE și al persoanelor care își au reședința pe teritoriul UE; întrucât situația securității în Europa s-a schimbat în mod radical în ultimii ani, ca urmare a noilor conflicte și revolte din imediata vecinătate a UE, a dezvoltării rapide a noilor tehnologii și a unei creșteri îngrijorătoare a radicalizării care conduce la violență barbară și terorism, atât în interiorul Uniunii, cât și în țările învecinate;

F.  întrucât difuzarea propagandei teroriste este facilitată de utilizarea internetului și a mijloacelor de comunicare sociale; întrucât terorismul informatic le permite grupărilor teroriste să stabilească și să mențină legături fără obstacolul fizic al frontierelor, reducând astfel nevoia de a avea baze sau centre într-o țară sau alta;

G. întrucât UE se confruntă cu amenințarea gravă și în creștere reprezentată de așa-numiții „combatanți străini proveniți din UE” – persoane care călătoresc într-un alt stat decât statul lor de reședință sau naționalitate pentru a comite, planifica sau pregăti acte de terorism, sau care furnizează sau primesc instrucție teroristă, inclusiv în legătură cu conflictele armate; întrucât se estimează că 3 500-5 000 de cetățeni ai UE și-au părăsit căminele pentru a deveni luptători străini odată cu izbucnirea războiului și a violențelor din Siria, Irak și Libia, fapt care creează o imensă provocare la adresa securității cetățenilor UE;

1.  condamnă cu fermitate maximă atrocitățile comise la Paris și își exprimă din nou solidaritatea profundă cu poporul francez și familiile victimelor și cu unitatea sa în lupta la nivel mondial contra terorismului și în fața atacului la adresa valorilor și libertăților noastre democratice;

2.  condamnă cu fermitate și în mod categoric toate atacurile teroriste, promovarea terorismului, glorificarea persoanelor implicate în acte de terorism și sprijinirea ideologiilor extremiste violente, indiferent de locul din lume unde se desfășoară sau sunt promovate; subliniază că nu există libertate fără siguranță și nu există siguranță fără libertate;

3.  ia act cu îngrijorare de numărul în creștere rapidă al resortisanților UE care călătoresc către zonele de conflict pentru a se alătura organizațiilor teroriste și care, ulterior, se întorc pe teritoriul UE, prezentând riscuri pentru securitatea internă a UE și pentru viețile cetățenilor UE; solicită Comisiei să propună o definiție clară și comună pentru „combatanții străini proveniți din UE” în vederea creșterii securității juridice;

4.  subliniază necesitatea de a introduce măsuri specifice pentru a soluționa problema cetățenilor UE care pleacă să lupte pentru organizații teroriste în străinătate; afirmă că, deși în unele dintre cazuri este posibilă urmărirea penală a acestora, ar trebui introduse alte măsuri pentru a preveni radicalizarea care duce la acte de extremism violent, pentru a-i împiedica pe europeni și pe alți combatanți străini să își părăsească țara și pentru a lua măsuri în ceea ce îi privește pe cei care se întorc; invită statele membre și Comisia să elaboreze bune practici pe baza celor din statele membre care au adoptat strategii, planuri de acțiune și programe încununate de succes în acest domeniu;

Combaterea cauzelor profunde ale terorismului și ale radicalizării care duc la acte de extremism violent

5.  subliniază faptul că, pentru a contracara amenințarea reprezentată de terorism în general, este nevoie de o strategie antiterorism bazată pe o abordare la mai multe niveluri, care să trateze în mod aprofundat factorii fundamentali, printre care radicalizarea care duce la acte de extremism violent, dezvoltarea coeziunii sociale, a integrării, și a toleranței politice și religioase, evitarea formării de ghetouri, analizarea și contrabalansarea incitărilor pe internet la acte de terorism, împiedicarea plecărilor în vederea aderării la organizații teroriste, împiedicarea și stoparea recrutărilor și angajărilor în conflicte armate, întreruperea sprijinului financiar pentru organizațiile teroriste și persoanele care urmăresc să li se alăture, asigurând punerea fermă sub acuzare atunci când este cazul și oferind autorităților de impunere a ordinii de drept instrumentele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale;

6.  invită statele membre să investească în programe care abordează cauzele profunde ale radicalizării, inclusiv prin programe educaționale, prin promovarea integrării, a integrării sociale, a dialogului, participării, egalității, toleranței și înțelegerii între diferitele culturi și religii, și programele de reabilitare;

7.  subliniază cu îngrijorare profundă fenomenul radicalizării din închisori și încurajează statele membre să facă schimb de cele mai bune practici în materie; solicită să se acorde o atenție specială închisorilor și condițiilor de detenție, și să se prevadă măsuri specifice pentru stoparea radicalizării în acest mediu; invită statele membre să depună eforturi suplimentare în vederea îmbunătățirii sistemelor administrative ale penitenciarelor, astfel încât să se faciliteze depistarea deținuților implicați în pregătirea actelor de terorism, să fie monitorizate și împiedicate procesele de radicalizare și să se creeze programe specifice de dezangajare, reabilitare și deradicalizare;

8.  subliniază faptul că este necesar să se intensifice acțiunea de prevenire a radicalizării și să se promoveze programe de deradicalizare, încurajând și sprijinind comunitățile și societatea la nivel național și local, pentru a opri diseminarea ideologiilor extremiste; solicită Comisiei să consolideze Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), care reunește toți actorii implicați în dezvoltarea campaniilor împotriva radicalizării și crearea unor structuri și procese de deradicalizare pentru combatanții străini care se întorc, precum și să lanseze o ofensivă directă împotriva ideologiilor extremiste prin oferirea unor alternative pozitive;

9.  sprijină adoptarea unei strategii europene de combatere a propagandei teroriste, a rețelelor radicale și a recrutării online, care să se bazeze pe eforturile care au fost deja făcute și pe inițiativele deja întreprinse pe o bază interguvernamentală și voluntară în vederea continuării schimburilor de bune practici și de metode de succes în acest domeniu;

10. solicită adoptarea unei recomandări a Consiliului privind strategiile naționale pentru prevenirea radicalizării, care să abordeze gama largă de factori subiacenți ai radicalizării și să facă recomandări pentru statele membre referitoare la înființarea unor programe de dezangajare, reabilitare și deradicalizare;

Implementarea și revizuirea măsurilor existente de aplicare a legii

11. invită statele membre să se folosească în mod optim de platformele, bazele de date și sistemele de alertă existente la nivel european, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS) și Sistemul de informații prealabile privind pasagerii (APIS);

12. subliniază că libertatea de circulație în spațiul Schengen este una dintre cele mai importante libertăți în Uniunea Europeană și exclude, de aceea, propunerile de a suspenda sistemul Schengen și încurajează, în schimb, statele membre să înăsprească normele existente, care includ deja posibilitatea de a introduce temporar verificarea documentelor, precum și să utilizeze mai bine sistemul SIS II; observă că există deja posibilitatea efectuării unor controale punctuale ale persoanelor la trecerea frontierelor externe;

13. invită Comisia să evalueze imediat și, în continuare, în mod periodic instrumentele actuale și să efectueze o evaluare corespunzătoare a lacunelor rămase în domeniul combaterii terorismului, dat fiind faptul că, pentru a permite Uniunii și statelor membre să acționeze în mod eficient, Consiliul European procedează periodic la evaluarea amenințărilor cu care se confruntă Uniunea; solicită Comisiei și Consiliului să aprobe o nouă foaie de parcurs pentru combaterea terorismului, care să furnizeze un răspuns eficient la amenințările existente și să asigure o securitate efectivă pentru toți, garantând, în același timp, drepturile și libertățile care sunt principiile fondatoare ale Uniunii Europene;

14. subliniază că o dimensiune esențială a luptei împotriva terorismului trebuie să fie includerea politicilor pentru a proteja și a sprijini victimele și familiile lor; prin urmare, invită toate statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității;

15. consideră că lupta împotriva traficului de arme de foc ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE în eforturile sale de combatere a criminalității internaționale organizate grave; consideră, în special, că trebuie consolidată în continuare cooperarea în ceea ce privește mecanismele de schimb de informații și trasabilitatea, precum și distrugerea de arme interzise; solicită Comisiei să evalueze de urgență normele UE existente cu privire la circulația armelor de foc și a explozivelor ilegale, precum și la traficul de arme legat de criminalitatea organizată;

16. salută adoptarea, în curând, la nivel european, a unui cadru juridic actualizat pentru combaterea spălării de bani, care reprezintă un pas decisiv ce trebuie pus în aplicare la toate nivelurile, în vederea asigurării eficienței acestuia și pentru a bloca, astfel, o sursă importantă de finanțare pentru organizațiile teroriste;

17. invită statele membre să își intensifice cooperarea în sectorul judiciar pe baza instrumentelor UE disponibile, precum Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă;

Securitatea internă a UE și capacitățile UE în materie de asigurare a respectării legii și de agenții

18.    invită toate statele membre să împiedice deplasarea persoanelor suspectate de terorism, prin întărirea controalelor la granițele externe, verificarea mai sistematică și mai eficientă a documentelor de călătorie, combaterea traficului ilicit de arme și a utilizării frauduloase a identității, precum și prin identificarea zonelor de risc;

19.    ia act cu îngrijorare de faptul că organizațiile teroriste utilizează din ce în ce mai mult internetul și tehnologiile de comunicații pentru a comunica, a plănui atacuri și a disemina propagandă; solicită ca operatorii de internet și platformele de comunicare socială să coopereze cu guvernele și autoritățile de aplicare a legii, precum și cu societatea civilă, pentru a combate această problemă, asigurându-se în același timp că principiile generale ale libertății de expresie și ale protejării vieții private sunt întotdeauna respectate; subliniază că măsurile de limitare a utilizării și difuzării datelor pe internet în scopul combaterii terorismului trebuie să fie necesare și proporționale;

20.    reiterează faptul că schimbul și colectarea de date, inclusiv la nivelul agențiilor UE, precum Europol, ar trebui să respecte legislația UE și cea națională și să fie întemeiate pe un cadru coerent de protecție a datelor, care oferă standarde obligatorii din punct de juridic privind protecția datelor cu caracter personal la nivelul UE;

21.    încurajează ferm un mai bun schimb de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și agențiile UE; subliniază, în plus, necesitatea de a îmbunătăți, intensifica și accelera comunicarea reciprocă de informații la nivel mondial privind aplicarea legii; solicită o cooperare operațională mai eficientă între statele membre și țările terțe, prin utilizarea instrumentelor valoroase existente, cum ar fi echipele comune de anchetă, Programul de urmărire financiară a teroriștilor și acordurile privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), precum și un schimb mai rapid și mai eficace de date și informații relevante, în condiții de garantare adecvată a protecției datelor și a vieții private;

22.    invită Comisia și Consiliul să facă o evaluare cuprinzătoare a măsurilor UE de combatere a terorismului, precum și a măsurilor conexe, în special în ceea ce privește aplicarea acestora în legislația și în practica statelor membre și gradul în care statele membre cooperează cu agențiile UE în acest domeniu, în special Europol și Eurojust, precum și o evaluare corespunzătoare a lacunelor existente, folosind procedura prevăzută la articolul 70 din TFUE și să introducă acest proces de evaluare în Agenda europeană privind securitatea;

23.    subliniază faptul că agențiile europene și naționale de aplicare a legii trebuie să combată principalele surse de venit ale organizațiilor teroriste, inclusiv spălarea banilor, traficul de ființe umane și comerțul ilicit cu arme; solicită, în această privință, aplicarea deplină a legislației UE în domeniu, pentru a avea o abordare coordonată la nivelul întregii Uniuni; observă că statele membre transmit Eurojust și Europol doar 50 % din informațiile legate de terorism și de crima organizată;

24.    solicită statelor membre să utilizeze mai bine capabilitățile unice ale Europol, asigurându-se că unitățile lor naționale furnizează Europol informațiile relevante într-un mod mai sistematic și mai regulat; susține, de asemenea, crearea unei platforme europene antiterorism în cadrul Europol, pentru a maximiza capabilitățile operaționale, tehnice și de schimb de informații ale acestuia;

25.    subliniază necesitatea creșterii eficienței și coordonării reacției justiției penale prin intermediul Eurojust, pentru a armoniza incriminarea infracțiunilor legate de combatanții străini pe tot teritoriul UE, în vederea creării unui cadru juridic și a facilitării cooperării transfrontaliere, a evitării lacunelor în urmărirea penală și a abordării provocărilor de ordin practic și juridic în colectarea și admisibilitatea probelor în cazurile de terorism, prin actualizarea Deciziei-cadru 2008/919/JHA;

26.    solicită asigurarea unui control democratic și judiciar solid al politicilor de combatere a terorismului și al activităților serviciilor de informații în cadrul UE și insistă asupra faptului că cooperarea în domeniul securității ar trebui să fie în deplină conformitate cu dreptul internațional;

Adoptarea unei strategii externe a UE pentru combaterea terorismului internațional

27.    solicită Uniunii să promoveze un parteneriat mondial împotriva terorismului și să coopereze îndeaproape cu actorii regionali, cum ar fi Uniunea Africană, Consiliul de Cooperare al Golfului și Liga Arabă și în special cu țările învecinate cu Siria și Irak și țările care au fost afectate grav de conflict, cum ar fi Iordania, Libanul și Turcia, precum și cu ONU și, în special, cu Comitetul privind combaterea terorismului; invită, în această privință, la intensificarea dialogului dintre experții în materie de dezvoltare și securitate ai UE și cei ai țărilor respective;

28.    subliniază, mai ales, necesitatea ca UE, statele sale membre și țările partenere să își bazeze strategia de combatere a terorismului internațional pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; subliniază, de asemenea, că acțiunile externe ale Uniunii de luptă împotriva terorismului internațional ar trebui să vizeze, în primul rând, prevenirea și combaterea actelor teroriste și urmărirea în justiție a celor ce le săvârșesc;

29.    solicită Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să adopte o strategie externă a UE pentru combaterea terorismului internațional, pentru a elimina sursele de terorism internațional și a integra aspectele privind combaterea terorismului; invită Comisia și SEAE să elaboreze o strategie de cooperare cu țări terțe în materie de combatere a terorismului, asigurându-se, în același timp, că standardele internaționale privind drepturile omului sunt respectate;

30.    îndeamnă UE să își revizuiască strategia față de țările din sudul Mediteranei, în contextul procesului de revizuire a politicii europene de vecinătate (PEV), aflat în curs și să se concentreze pe sprijinirea țărilor și actorilor care sunt cu adevărat angajați pe calea unor valori comune și a reformelor;

31.    subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită prevenirii și combaterii radicalizării în cadrul planurilor de acțiune și dialogurilor politice în care sunt implicate UE și țările sale partenere, inclusiv prin intensificarea cooperării internaționale, utilizând programele și capacitățile existente și colaborând cu actori ai societății civile din țările de interes în vederea combaterii propagandei teroriste și radicale transmise pe internet și cu ajutorul altor mijloace de comunicare;

32.    subliniază că o strategie cuprinzătoare a UE privind măsurile de combatere a terorismului trebuie, de asemenea, să utilizeze la maximum politicile sale externe și de dezvoltare în vederea combaterii sărăciei, discriminării și marginalizării, a combaterii corupției și promovării bunei guvernanțe, precum și a prevenirii și soluționării conflictelor, toate aceste probleme contribuind la marginalizarea anumitor grupuri și sectoare ale societății și făcându-le, prin urmare, mai vulnerabile la propaganda grupurilor extremiste;

33.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.