România: 7 milioane de hectare de sol degradat

România se confruntă cu degradarea unor suprafețe agricole din ce în ce mai mari în fiecare an. Principalul motiv este că nu s-a mai investit în soluri, ci doar în culturi, și acest lucru se vede în oscilația calitativă și cantitativă a producțiilor. Degradarea solului a apărut în urma îngrijirii precare a acestuia, a folosirii prea multor îngrășăminte și a lipsei fertilizării cu gunoi de grajd, iar dacă nu se intervine această problemă se poate accentua de la an la an.

Structura solului este foarte importantă, adică aceasta trebuie transformată din compactă în granulară. Un alt factor care afectează solul este aciditatea care trebuie să fie măsurată prin doi indici: pH-ul și aciditatea hidrolitică. Cele două analize trebuie făcute împreună pentru că doar așa se poate controla situația și obține un pH neutru. În cazul unor diferențe între valorile ideale și realitate există numeroase tratemente pentru rezolvarea acestora.

Care este strategia pe care o propune Comisia pentru a ajuta la repararea și regenerarea solurilor din UE?

E-006940/2020 Răspunsul dlui Wojciechowski în numele Comisiei Europene (6.3.2021)

Strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate” au propus acțiuni și obiective de promovare a practicilor agroecologice și a agriculturii ecologice, precum și de reducere a poluării solului și apei cauzate de utilizarea nutrienților și a pesticidelor. Comisia elaborează o nouă strategie privind solul, care va furniza cadrul general și calea concretă de abordare a degradării solului, de conservare a resurselor funciare și de refacere a solurilor degradate. Viitorul Plan de acțiune privind reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului va analiza și problema poluării solului. Misiunea în domeniul sănătății solului și al alimentației din cadrul programului Orizont Europa își propune să dezvolte soluții pentru refacerea sănătății și a funcțiilor solului.

În recomandarea adresată României în ceea ce privește planul strategic în cadrul politicii agricole comune (planul strategic PAC), Comisia subliniază ca preocupări principale intensificarea agriculturii, reducerea diversității culturilor și interesul scăzut al fermierilor față de măsurile de îmbunătățire a solului. Ea recomandă îmbunătățirea rotației culturilor, culturile intermediare și culturile de acoperire, precum și abordări privind sechestrarea carbonului în solurile agricole.

Instrumentele PAC pot sprijini și stimula utilizarea practicilor durabile, în sinergie cu alte politici naționale și ale UE. Este vorba despre plăți pe suprafață legate de mediu și climă, cum ar fi noile programe ecologice și de plăți din componenta dezvoltării rurale, dar și elemente de condiționalitate și sprijin pentru consolidarea cunoștințelor, investiții, inovare și cooperare.

România va defini conținutul concret al acțiunilor de mediu și climatice în cerințele de bază, în programele ecologice și în plățile pentru dezvoltare rurală din planul său strategic PAC, pentru a obține rezultate clare în ceea ce privește mediul și clima. Când va evalua planul strategic PAC, Comisia se va asigura că acesta abordează în mod adecvat aspectele de mediu și climatice, inclusiv cele legate de sol, menționate în recomandare.