Substituirea produselor obținute din lapte, pe scară largă în alimentația publică!

PPESubstituirea produselor obținute din lapte, pe scară largă în alimentația publică!
Brânza se mai face uneori și din lapte!

Cu puțin timp în urmă, am adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, pe marginea problemei substituirii produselor obținute din lapte. Pe temem mediu și lung, consumul de produse de o calitate îndoielnică va aduce câștiguri substanțiale pentru unii, dar efectele vor fi dezastruoase pentru noi toți. O populație bolnavă incapabilă să genereze progres, un sistem medical sufocat de un număr de pacienți tot mai mare de la un an la altul. La începutul acestui an, peste 700 de unități de alimentație publică din România au fost controlate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), fiind verificată corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte. A reieșit că 40% dintre operatorii economici folosesc grăsimi hidrogenate în locul produselor obținute din lapte — brânză, telemea, cașcaval, unt, consumatorii fiind astfel înșelați.

În colaborare cu Ministerul Agriculturii și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în perioada 21 ianuarie — 8 martie 2019, ANPC a verificat, în București și în toate municipiile reședință de județ, denumirea produselor alimentare aflate la comercializare, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare. Au fost controlate 233 patiserii, 157 cofetării (laboratoare cofetărie/ patiserie), 182 pizzerii, 73 restaurante/catering, 52 fast-food-uri și 11 magazine alimentare. S-au aplicat amenzi contravenționale în valoare de 1.782.000 lei, dar și 177 de sancțiuni cu avertisment. Din totalul celor 708 unități de alimentație publică verificate, 285 au fost depistate că substituie preparatele din lapte cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate.

Astfel, am solicitat Comisiei Europene să îmi comunice care sunt instrumentele prin care poate să combată acest fenomen extrem de dăunător din alimentația publică. În răspunsul primit din partea Comisarului European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Vytenis Andriukaitis, acesta mi-a transmis faptul că statele membre au obligația de a institui un sistem de controale oficiale pentru a verifica respectarea de către operatori a cerințelor legale aplicabile și pentru a sancționa încălcarea acestora.

Iată răspunsul Comisarului Vytenis Andriukaitis:
„Responsabilitatea asigurării respectării legislației privind lanțul alimentar le revine statelor membre, care au obligația de a institui un sistem de controale oficiale pentru a verifica respectarea de către operatori a cerințelor legale aplicabile și pentru a sancționa încălcarea acestora. Comisia monitorizează periodic îndeplinirea de către statele membre a îndatoririlor de control care le revin, inclusiv prin controale la fața locului. În cazul menționat de distinsul deputat, sistemele de controale oficiale instituite de autoritățile din România au funcționat bine și le-au permis acestora să identifice încălcări ale normelor aplicabile. Noul Regulamentul (UE) 2017/625(2) privind controalele oficiale, care se va aplica din 14 decembrie 2019, va consolida și mai mult sistemul existent, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile.”