Suprafața agricolă ecologică cultivată, aproape inexistentă în România

În cadrul celui mai mare târg internațional specializat pe domeniul ecologic, s-au dezbătut performanțele țărilor europene în ceea ce privește sectorul agriculturii ecologice. Aici, România a fost menționată într-un studiu al Institutului de Cercetare a Agriculturii Ecologice din Elveția, arătându-se faptul că are performanțe slabe în acest sector. Dintre toate cele 23 de țări est-europene analizate prin intermediul acestui studiu, România este, alături de Polonia, singura țară în care se înregistrează un declin major în ceea ce privește suprafețele certificate ecologic.

Totuși, putem admite faptul că România se află în ierarhia primelor 10 țări ca suprafață totală agricolă ecologică, ocupând locul 7, dar această suprafață nu este în totalitate cultivabilă, ducând astfel la regres. Principalele motive pentru care statul român se află în acest stadiu sunt legate de instabilitatea reglementărilor politicilor interne, de lipsa forței de muncă și, mai ales, de lipsa unor finanțări a unor rețele de susținere la nivel național.

Care sunt instrumentele pe care le are la îndemână Comisia pentru a îmbunătăți situația României, având în vedere că aceasta dispune de o suprafață extinsă pentru agricultura ecologică?