Transformarea verde prevăzută de Strategia de la fermă la consumator poate avea succes doar dacă vocea fermierilor este ascultată!

PPEAstăzi am participat la audierea pe marginea Strategiei ”De la Fermă la Furculiță”, organizată în cadrul reuniunii comune a membrilor PPE din comisiile de Agricultură și Dezvoltare Rurală și comisiei pentru mediu și siguranță alimentară. Am intervenit în cadrul dezbaterii și am adus în discuție practicile agricole ecologice pentru care avem alocată o resursă financiară de 20% până la 30% din primul pilon. Comisia a precizat că aceste practici ecologice sunt obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri. Foarte mulți fermieri români se întreabă cum vor arăta aceste scheme. Experții mi-au transmis faptul că aceste scheme ecologice trebuie să fie predictibile și să nu limiteze activitatea agricultorilor. Aceste ecosisteme ar recompensa fermierii pentru menținerea practicilor care sunt deja benefice pentru mediu, cum ar fi creșterea extensivă a animalelor. La două luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, CE ar trebui să pregătească un catalog de exemple de măsuri de mediu.

În ceea ce privește succesul strategiei Farm to Fork depinde dacă suntem sau nu ancorați în realitatea din teren și capabili să înțelegem care sunt vulnerabilitățile, dar și oportunitățile din acest sector. O politică eminamente verde, care nu ține cont de capacitatea de adaptare a acestuia la noile condiționalități, va pune presiune atât pe fermieri, cât și pe consumatori, care se vor vedea nevoiți să plătească mai mult pentru alimente. Acordul verde și strategia Farm to Fork trebuie să fie transformate în oportunități pentru agricultură dacă vrem să reușim cu adevărat.

Katherine Baldwin, responsabil de monitorizarea politicii agricole în cadrul OECD, a subliniat în intervenția sa faptul că: ”Sectorul agricol s-a confruntat în ultimele decenii cu multe provocări. Trebuie să ofere hrană sănătoasă pentru o populație din ce în ce mai numeroasă și să facă față și schimbărilor climatice. Trebuie să avem activități competitive, sigure pentru mediu, care să permită o capacitate de rezistență cât mai mare. Pentru acest lucru, avem nevoie de stimulente. Sistemul agricol trebuie să facă față nevoilor. Avem nevoie de coerență, de durabilitate. Sistemul agricol, prin această strategie ambițioasă, trebuie să țintească să sporească suprafețele cultivate organic, să ofere sustenabilitate socială și să respecte mediul.”

Eberhard Hartelt, președintele pentru mediu în Asociația fermierilor germani, a transmis următoarele mesaje: ”Din punct de vedere al agriculturii, vedem că, în strategie, în momentul de față ne concentrăm pe mai multe obiective: reducerea cu 50% a pesticidelor până în 2030, reducerea multor alte substanțe dăunătoare. Avem foarte multe restricții, interdicții, dar niciun fel de orientări. Nu s-a realizat o evaluare de impact asupra mediului și economiei. Cred că ar trebui să ne concentrăm pe obiectivele din următorii ani. Nu trebuie să ne concentrăm doar pe reducerile din strategie, ci pe a deveni mai eficienți în general. Strategia este bine gândită, dar este cam generală.”

Deborah Piovan, președintele Federației Naționale pentru culturi oleaginoase a subliniat în intervenția sa faptul că: ”În ceea ce privește pesticidele, putem spune că fermierii europeni au făcut eforturi mari pentru ca produsele lor să fie sănătoase. Există un studiu realizat în 2017 care demonstrează că fără utilizarea unor substanțe chimice, am avea pierderi imense: 84% la orez, 87% la porumb, 81% la roșii. Hrana noastră este una sănătoasă. Vedeți că doar 0,8% din produsele testate depășeau limita admisă de pesticide. Percepția oamenilor este îndepărtată de realitate. Riscul pesticidelor din hrană e echivalent cu un pahar de vin băut la trei luni. Scopul fermierilor e să își îmbunătățească bunăstarea animalelor, iar scopul nostru e de a utiliza cât mai puține substanțe chimice.”