Un „Acord pentru demografie”, sprijinit puternic financiar, poate contracara fenomenul depopulării!

PPE

În cadrul reuniunii Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a fost examinat proiectul de raport pe care l-am realizat din propria inițiativă privind Inversarea tendințelor demografice din regiunile UE utilizând instrumentele politicii de coeziune. Prin intermediul acestui raport, am conturat provocările curente cu care se confruntă autoritățile regionale și locale, soluțiile puse în practică de autorități ca răspuns, precum și recomandările de politici necesare pentru a inversa aceste tendințe demografice.

Libertatea de circulație a persoanelor este un drept fundamental prevăzut de tratatul UE, astfel că cetățenii Uniunii sunt liberi să decidă fără nicio îngrădire locul unde doresc să locuiască și să lucreze. Însă, autoritățile europene și naționale trebuie să asigure o dezvoltare economică sustenabilă astfel încât cetățenii care își părăsesc regiunile să nu o facă forțați fiind de calitatea vieții scăzute din zona unde locuiesc și de lipsa oportunităților.

Am dorit să adresez mulțumiri speciale primarului Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, pentru avizul său privind această problemă spinoasă a „exodului creierelor”, dar și întregii echipei și secretariatului PPE pentru eforturile depuse.

Dar iată prezentarea pe care am susținut-o:

Trebuie să pornim de la o realitate și anume că tendințele demografice actuale au un impact major asupra comunitătilor locale și afectează viață fiecărui cetătean european și bineînțeles, au un impact major asupra eficienței politicii europene și asupra politicii de coeziune. În plus, rată natalitătii este într-o continuă scădere, iar în acest ritm, populația Uniunii va scădea vertiginos în următoarele decade, iar ritmul de imbătranire va fi tot mai accentuat. În 2070, populația Europei va reprezenta doar 4% din populația globului.

Sunt însă unele state membre și regiuni care au fost afectate mai puternic de aceste schimbări demografice. Subliniez că în 2018, din România au plecat peste 240 mii de persoane, cu o creștere de 8 % față de anul precedent.  Ca să înțelegem mai bine amploarea fenomenului, dacă am exclude restricțiile Covid și ne-am raporta la condițiile anterioare, de la începutul acestei reuniuni și până acum, adică de aproximativ 85 de minute, aproximativ 27 de persoane apte de muncă ar fi părăsit țara! Asta pentru a avea o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen.

 Iar acest fenomen se aplică în diferite secvențe sau valuri în funcție de împrejurările la care sunt expuse statele membre: un exemplu foarte evident fiind criză financiară din 2008. Însă criză sanitară actuală a schimbat radical situația, restricțiile de călătorie și incertitudinile create de pandemie au redus semnificativ numărul celor care părăsesc țara în căutarea de noi oportunităti.

 Mai mult, zonele rurale, cele depopulate au devenit cele mai sigure în calea răspandirii virusului. În acest sens, sunt convins că în perioada post pandemie va fi oferi noi oportunităti atât zonelor care se confruntă cu fenomenul depopulării, cât și deconcentrarea aglomerărilor urbane.

Problemele ce țin de mișcările demografice sunt diverse, fie că vorbim de părăsirea regiunilor cele mai sărace, din cauza lipsei de oportunităti sau supra-aglomerarea centrelor urbane, care se văd de multe ori copleșite de situație. Mai mult, tendința de mișcare din zonele rurale sau cele izolate către centrele urbane în interiorul statelor membre a devenit tot mai vizibilă.

 Am structurat raportul în trei părți principale și anume:

▶️ provocările curente cu care se confruntă autoritătile regionale și locale

▶️ soluțiile pe care le-au pus în practică aceste autorităti ca răspuns

▶️recomandările de politici necesare pentru a inversa aceste tendințe demografice.

 De la bun început, subliniez un lucru extrem de important: libertatea de circulație a persoanelor este un drept fundamental prevăzut de tratatul Uniunii, astfel, cetătenii Uniunii sunt liberi să decidă fără nicio îngrădire, locul unde ei doresc să locuiască și să lucreze. Însă, prin acest raport din proprie inițiativă am încercat să identific motivele care duc la accentuarea fenomenului de migrație, dar și răspunsul autoritătilor ca propuneri de politici pe care le-am considerat fezabile pentru a răspunde la acest fenomen.

Evident, că nu există o formulă general valabilă care să definească miscările de populație în cadrul Uniunii, cert este faptul că am identificat câteva tendințe generale și două tipuri de regiuni:

▶️ exportatoare-în general aflate într-o tranziție economică, care s-au adaptat mai greu progresului tehnologic sau care suferă probleme sistemice cum ar fi lipsa de infrastructura sau conectare la internet

▶️ regiuni receptoare-respectiv acele regiuni care prezintă oportunităti de ocupare, condiții sociale favorabile, perspective de stabilitate economică. Acestea sunt câteva elemente care contribuie la atractivitatea lor, însă și aici am identificat probleme ce țin de aglomerare și costuri sociale mai mari

 Autoritătile locale și regionale se află în prima linie în luptă cu reducerea și inversarea acestor tendințe demografice. În prezent, există un număr limitat de instrumente care ajută aceste autorităti să facă față provocărilor. Fie că vorbim de Investițiile Teritoriale Integrate, în cazul zonelor izolate sau programele LEADER, în spațiul rural, în unele cazuri instrumentele au dat rezultate remarcabile prin implicarea comunitătilor locale în proiecte care au contracarat fenomenul depopulării.

Am observat, de asemenea că unele autorităti direct afectate de mișcări demografice au implementat inițiative ingenioase cu efecte vizibile în plan demografic. Exemple foarte des întâlnite, creșterea conectivitătii și accesul cât mai larg la internetul de bandă largă, serviciile sociale, contribuie semnificativ la schimbarea percepției cetătenilor despre locul în care trăiesc.

 Instrumentele propuse de Uniune pentru a inversa tendințele negative trebuie să fie simple, flexibile și nu în ultimul rând, să fie cât mai atractive. Avem nevoie de instrumentele care să permită o gestionare mai ușoară a politicilor, dar în același timp, subliniez faptul că ele trebuie finanțate corespunzător și prin maximizarea sinergiilor dintre diferitele fonduri ale UE.

 Comisia a propus noi măsuri în pachetul REACT-EU pentru a răspunde în mod eficient consecințelor pandemiei de COVID-19, iar statele membre cele mai afectate de provocările demografice au acum oportunitatea să folosească acest sprijin pentru a răspunde cu soluții concrete în acest sens. Totodată, salut inițiativa Comisiei privind „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale” care va defini provocările spațiului rural și va propune instrumente funcționale în vederea contracarării fenomenului depopulării. Iar săptămana trecută, Comisia a lansat consultarea publică privind „Răspunsul la impactul îmbătranirii populației Uniunii” care abordează problemă îmbătrânirii populației UE.

 După cum am subliniat și în raport, în opinia mea, după toate aceste inițiative, Comisia ar trebui să elaboreze un „Acord pentru demografie”, care să propună politici și să vină cu sprijin financiar pentru a inversa tendințele actuale. Avem Acordul Verde, de ce nu am veni cu un acord și în această direcție?

În concluzie, declinul demografic crește inegalitătile existențe, având un impact vizibil asupra calitătii vieții. Atrag atenția că acesta creează repercusiuni directe asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale a UE, astfel încât investițiile UE ajung uneori să fie nesustenabile, adâncindu-se decalajul dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai sărace.

 Și aș dori să închei mulțumind echipei mele, în special consilierului meu, Laurențiu Gavra, secretariatului PPE pentru eforturile depuse la realizarea raportului, Comisarului Suica pentru Studiul privind demografia, serviciul EPRS al Parlamentului pentru documentarea aprofundata și Comitetului Regiunilor pentru avizele privind demografia și poate cel mai important, domnului primar al Municipiul Cluj-Napoca, Emil Boc pentru avizul său privind această problemă spinoasă a „exodului creierelor”.