Viitorul afacerilor agricole românești este în mâna tinerilor fermieri!

PPEAstăzi, la București, a avut loc lansarea programului “Tineri Lideri pentru Viitorul Agriculturii”, un proiect al Clubului Fermierilor Români care are ca scop pregătirea și motivarea tinerilor pentru a dezvolta o agricultură inovativă, competitivă, prin cursuri de specialitate și stagii de internship la instituții europene și naționale. Am primit invitația Clubului Fermierilor Români de a participa la acest eveniment, cu multă deschidere însă, din cauza programului încărcat din cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, nu am reușit fizic să fiu prezent. Cu toate acestea, am dorit să transmit un mesaj tinerilor fermieri participanți la program, pe care vi-l redau în cele ce urmează:

„Le mulțumesc organizatorilor pentru invitație și regret faptul că nu am putut fi astăzi alături de tinerii fermieri.
În primul rând, aș dori să felicit Clubul Fermierilor pentru implicarea activă în găsirea unor soluții durabile pentru sectorul agricol, atât la nivel național, cât și la nivel european.
Tema abordată astăzi, și anume “Tineri Lideri pentru Viitorul Agriculturii” este pe cât de generoasă, pe atât de provocatoare și spinoasă. Realitățile, așa cum le cunoaștem, sunt dificile pentru sectorul agricol.
Dacă plecăm de la realitățile potrivit cărora în 2050 populația globului va fi de peste 10 miliarde de oameni și tot până în acest an sectorul agroalimentar va trebui să genereze cu 50% mai multe produse alimentare și furaje pentru a putea satisface cererea crescută pentru mâncare, putem avea o privire de ansamblu asupra oportunităților pe care le oferă acest sector.
Dar, haideți să vedem ce avem astăzi.
Atât în Uniunea Europeană, cât și în România, ne confruntăm cu un fenomen al îmbătrânirii accentuate a populației din sectorul agricol.
Avem tot mai mulți tineri care refuză să se instaleze în domeniul agricol, iar cifrele ne arată că până în 2050, 70% din populație va fi urbanizată. Se pune în mod firesc întrebarea: cine vor fi făuritorii hranei zilei de mâine?
Cine vor fi cei care își vor asuma să trăiască în spații și areale care se confruntă adesea cu diverse constrângeri naturale?
Pe cât de complicată este întrebarea, pe atât de complicat este răspunsul. Acesta nu poate veni decât din creioanarea unor politici agricole adaptate realităților din teren, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Aceste politici trebuie să facă spațiul rural mai mult decât atractiv.
De altfel, politicile publice trebuie să fie complementare cu politicile agricole.
Când spun asta, mă refer la ceea ce trebuie făcut în zonele rurale pentru a atrage tineri dar, în același timp, cum dezvoltăm ceea ce avem astăzi în sectorul agricol astfel încât aceste afaceri să poate fi transferate către oameni capabili să continue această activitate.
Într-una dintre dezbaterile publice din Parlamentul European s-a pus în discuție inclusiv renunțarea la taxa de succesiune pentru fermieri sau la crearea unui sistem de pensionare anticipată, astfel încât exploatațiile să fie transferate către copiii fermierilor sau persoane mai tinere, capabile să continue munca în acest sector.
Reînnoirea generațiilor în contextul dezvoltării spațiului rural are ca provocare reducerea vârstei medii a fermierilor din UE. Este vorba, de asemenea, despre abilitarea unei noi generații de fermieri tineri de înaltă calificare de a pune in practica beneficiile complete ale tehnologiei, pentru a sprijini practicile agricole durabile în Europa.
Tinerii fermieri pot aduce o contribuție pertinentă la promovarea prosperității rurale, la consolidarea lanțurilor de valoare din mediul rural și la investiții în viabilitatea și vitalitatea rurală.
Cu toate acestea, știm că tinerii interesați să își asume agricultura, se confruntă cu provocări precum accesul la terenuri, finanțe, cunoștințe și instruire.
Pentru a veni și mai mult în sprijinul tinerilor care doresc să activeze în domeniul agriculturii, noua PAC prevede faptul că tinerii fermieri (până la 40 de ani) care devin prima dată șef de exploatație vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani in cuantum de 100.000 de euro. Acest sprijin a fost crescut de la 70.000 cât era inițial. În același timp, persoanele care sunt peste 40 de ani și care se instalează pentru prima dată în agricultură, vor putea primi până la 100.000 de euro pentru a dezvolta o afacere în acest sens.
Mai mult, plecând de la realitățile din teren, trebuie să fim conștienți că este nevoie de o adaptare la un nou model de agricultură, care să țină cont de noile tehnologii și care trebuie să fie un real ajutor pentru tinerii agricultori.
Discutam astăzi de o agricultură de precizie la centimetru în câmpuri și de capacitatea de a gestiona semințele, îngrășămintele, apa și culturile, oferind control continuu și sprijinin în luarea deciziilor.
Vorbim astfel de nevoia de a investi în digitalizare, în cercetare și inovare, urmând ca mai apoi acestea să fie transferate în teren.
Această revoluție tehnologică ne va ajuta să atingem randamentul dorit, să reducem prețul de cost pe unitatea de produs și ne va permite, în același timp, să fim competitivi pe piață atât în Uniunea Europeană cât și pe piața mondială.
O altă direcție pe care sectorul agricol din România trebuie să o aibă în vedere este cea legată de dezvoltarea capacităților de procesare a produsului brut. România are astăzi previzionați pentru perioada 2021-2027, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală. O bună parte a acestor bani trebuie să se regăsească în dezvoltarea capacităților de procesare. Acest lucru va permite dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare, dar și a capacităților mari de procesare. Doar abordând lucrurile de această manieră, consumatorii pot să aibă acces la produse de calitate și la prețuri rezonabile. Aici, aș face o paranteză. Pentru a crește eficiența componentei de procesare este obligatorie asocierea.
Fără a investi în tehnologizare, fără a investi în procesare și fără a conștientiza importanța asocierii, nu vom reuși să fim competitivi pe piață, cu atât mai mult cu cât astăzi vedem că ne confruntăm cu o criză acută a forței de muncă.
Ceea ce este important de avut în vedere este că în perioada următoare se vor creiona planurile naționale strategice. Implicați-vă și puneți în pagină toate dorințele dumneavoastră pentru ca mai apoi ele să devină realitate.
Închei prin a vă asigura asupra întregii mele disponibilități de a fi aproape de sectorul dumneavoastră, îndemnându-vă, în același timp, să fiți proactivi și să ne sesizați la timp problemele cu care vă confruntați.”