▶️Transportul animalelor de prăsilă pe cale aeriană, o opțiune de luat în considerare pentru garantarea bunăstării animalelor!

PPEÎn cadrul reuniunii Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului, a fost organizată o audiere publică privind transportul speciilor (păsări de curte, iepuri) care nu sunt acoperite în mod adecvat de Regulamentul (CE) nr. 1/2005 și privind categoriile vulnerabile de animale rămase (gestante, animale scoase din producție). În calitate de coordonator al Grupului PPE, am adresat o serie de întrebări experților prezenți, pe marginea expunerilor. Am sugerat alinierea costurilor de abatorizare în Europa pentru a se evita transportul animalelor pe distanțe lungi. De asemenea, am adresat o întrebare cu privire la oportunitatea introducerii transportului pe cale aeriană pentru toate animalele vii.

Iată intervenția pe care am avut-o:
Le mulțumesc experților pentru expunerile realizate. Voi trece direct la întrebări. Domnule Yann, aș dori să vă întreb de ce abatorizarea iepurilor este mai scumpă în nord și mai ieftină în sud? De ce nu putem aduce costurile de abatorizare la același nivel pentru a nu mai fi nevoiți să transportăm aceste animale pe o distanță foarte lungă? În opinia mea, cred că aici s-ar putea interveni cu o subvenție pentru ca animalele să nu mai fie transportate pe distanțe așa lungi, cu atât mai mult cu cât în acest mod, am contribui la componenta de înverzire (nu am mai avea atâtea noxe ca urmare a reducerii transportului).
Experții prezenți au reclamat nevoia de a avea un transport de 4 ore. Sigur, și noi ne dorim să avem o durată a transportului cât mai redusă, animalele să fie abatorizate la poarta fermei. Totuși, ce facem dacă nu dispunem de aceste abatoare la poarta fermei care să ne permită practic sacrificarea animalelor în această zonă și atunci suntem nevoiți să le transportăm mai multe ore?
De asemenea, doamna Steenberg a vorbit despre transportul animalelor pe cale aeriană. Aș dori să o întreb dacă apreciază ca acest transport pe calea aerului să fie extins la toate tipurile de animale? Vă dau un exemplu: în România, se aduceau la un moment dat vaci de lapte din Danemarca pentru familiile care aveau nevoie, pe cale aeriană. Așadar, doresc să știu dacă s-a făcut o evaluare asupra posibilității ca animalele să fie transportate pe cale aeriană. Vă mulțumesc.

▶️Julia Havenstein, reprezentantul ONG Animals’ Angels, a subliniat faptul că: „În ce privește întrebarea domnului Buda, dacă în 4 ore nu se ajunge la un abator, ce facem? Îndrăznesc să spun că în Europa noastră mică nu se întâmpla acest lucru așa des. Cred că din majoritatea locurilor din Europa, în 4 ore e posibil să se ajungă la un abator. Pot menționa exemplul unei piețe din Portugalia de Nord care gestionează vaci la început de carieră și multe dintre acestea sunt transportate către Spania săptămânal, în ciuda faptului că în jurul acestei piețe sunt abatoare la care se poate ajunge în 20-30 de minute. Cu toate acestea, se exportă către Spania.

Ar putea exista întotdeauna anumite locuri care să reprezintă excepția de la regula de 4 ore, zone cu abatoare mai îndepărtate. Cred că sistemul ar trebui schimbat, nu putem adapta animalele la sistemul nostru, ci trebuie adaptat sistemul la nevoile animalelor.
Voi împărtăși experiența noastră privind animalele scoase din producție și animalele gestante. În ciuda unor orientări europene, există anumite incertitudini când vine vorba de evaluarea stării de capabilitate de transport. Am observat următoarele probleme în transportul animalelor gestante: nu li se oferă suficient spațiu, nu dispun de apă și hrană suficientă, se riscă pierderea animalului și și al puiului. Pe drumul între UE și Turcia, organizația noastră a observant de nenumărate ori, oi care au născut în timpul transportului. Noi recomandăm să nu se transporte animalele gestante, dacă a trecut mai mult de 40% din perioada de gestație.
Transportul animalelor aflate la sfârșit de carieră ar trebui evitat. Programe de bunăstare la ferme ar trebui promovate. Transportul maxim pentru aceste animale nu ar trebui să depășească 4 ore, în cazul în care se face.”

▶️Kitty de Vries, veterinar, reprezentant al ONG-ului Asociația olandeză de veterinari, a transmis faptul că: „Vorbesc în numele unor veterinari care se ocupă de bunăstarea animalelor în Țările de Jos. Când regulamentul 1/2005 a intrat în vigoare, eu eram încă medic veterinar. Regulamentul a interzis transportul animalelor care nu puteau să urce pe o rampă neajutate. S-au eliminat acele imagini oribile cu vaci târâte. S-au clarificat cerințele de igienă pentru abatoare. Nu toți actorii implicați și-au asumat responsabilitățile în legătură cu acest regulament. Gradul de conformare și de aplicare a Regulamentului a rămas redus în unele state membre.
Cred că este nevoie de durate mai scurte de transport. Problemele principale ale păsărilor de curte aflate la sfârșit de carieră: problemele apar de la prinderea animalelor. Ele sunt ridicate de picioare, câte trei într-o mână, ceea ce Reg. interzice. Acest lucru cauzează prejudicii foarte mari. Aria minima a cuștii este prea mică pentru păsări. La transport, sunt importante condițiile, nu doar cele din interiorul vehiculului, ci și cele meteo. Deseori nu se face ventilația corespunzătoare și păsările mor în timpul transportului. Păsările de curte nu ar trebui transportate mai mult de 8 ore.”

▶️Birthe Steenberg, secretar general AVEC (Organizația Industriei Europene crescătoare de păsări), a transmis următoarele idei: „Domnule Buda, în ce privește transportul aerian, nu cred că este probabil ca acesta să fie folosit pentru a duce animalele la abator, fiind prea scump. Transportul animalelor trebuie folosit pentru animalele de prăsilă, nu pentru abatorizare
Asociația noastră acoperă 95% din producătorii de carne de pasăre din Europa. Trebuie să ținem cont de planificarea și executarea călătoriei cât mai bine. Trebuie să lucreze toți actorii din lanț, fiecare parte să își asume responsabilitatea. În ce privește găinile ouătoare, cuștile nu trebuie să fie prea înalte ca să nu cadă din transport. Trebuie să fie suficient de mare să își ridice capul, dar să nu se ridice în picioare.”

▶️Brigitte Gothière, Director ONG L214, a subliniat faptul că: „Voi vorbi despre transportul iepurilor, dar și al găinilor. În Franța, 30 de milioane de iepuri sunt consumați în fiecare an. Sunt transportați în cuști în care nu se pot nici măcar ridica, nu există ventilație corespunzătoare, ceea ce încalcă Regulamentul 1/2005. Aceeași situație și în cazul păsărilor. Iepurii sunt luați de gât sau de picioarele din spate, dar nu sunt respectate întotdeauna aceste reguli. De multe ori, angajații îi trag de urechi. În ce privește temperaturile, există niste limite, dar nu sunt respectate întotdeauna. Regulamentul spune că de la primul animal încărcat, până la ultimul descărcat, aceasta reprezintă durata totală a transportului.
Găinile sunt foarte fragile, adunarea manuală a păsărilor poate cauza fracturi, răni. O treime din aceste păsări suferă de aceste leziuni. În concluzie, avem un Regulament care nu este respectat, Comisia ar trebui să armonizeze mijloacele de control și sancțiune.”

▶️Yann Nedelec, Directorul Confederației Franceze a Aviculturii, a transmis următoarele mesaje: „Comisia Europeană va trebui să ia o decizie dură și să interzică produsele care nu respectă aceleași standarde ca în UE.
Eu am să vă vorbesc de transportul iepurilor. Franța este a doua țară crescătoare de iepuri dupa Spania. Regulamentul 1/2005 prevede transport maxim de 12 h. Dacă transportatorii nu sunt pregătiți, conducătorii nu au permise speciale, certificate, când se ajunge la abator, numărul de animale decedate crește. În Regulamentul 1/2005 sancțiunile pentru transportul de iepuri și păsări există, însă din păcate, Regulamentul nu este aplicat corespunzător.”