Română
English
Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate raportul pe care l-am inițiat privind Inversarea tendințelor demografice din regiunile UE utilizând instrumentele politicii de coeziune. Doresc să adresez mulțumiri speciale primarului Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, pentru avizul său privind această problemă spinoasă a „exodului creierelor”, raportorilor din umbră, celor care au depus amendamente, dar și tuturor celor care au contribuit la redactarea raportului.
Prin intermediul acestui raport, am conturat provocările curente cu care se confruntă autoritățile regionale și locale, soluțiile puse în practică de autorități ca răspuns, precum și recomandările de politici necesare pentru a inversa aceste tendințe demografice. Libertatea de circulație a persoanelor este un drept fundamental prevăzut de tratatul UE, astfel că cetățenii Uniunii sunt liberi să decidă fără nicio îngrădire locul unde doresc să locuiască și să lucreze. Însă, autoritățile europene și naționale trebuie să asigure o dezvoltare economică sustenabilă astfel încât cetățenii care își părăsesc regiunile să nu o facă forțați fiind de calitatea vieții scăzute din zona unde locuiesc și de lipsa oportunităților.
Au fost identificate două categorii de regiuni din punct de vedere demografic:
▶️regiuni exportatoare și
▶️regiuni receptoare, fiecare categorie având nevoie de politici distincte
Există în prezent instrumente care contribuie la contracararea fenomenelor depopulării sau supraaglomerării și am subliniat Investițiile Teritoriale Integrate în cazul zonelor izolate sau programelor LEADER, în spațiul rural. Comisia a publicat un studiu privind impactul schimbărilor demografice asupra regiunilor UE. iar datele dinainte de pandemie, au arătat că anual, aproximativ 5% din cetățenii UE părăseau regiunile din care provin în căutarea de oportunități. Îngrijorător este faptul că ei reprezintă peste 25% din populația activă din țările aflate în Estul Europei. Sigur, am plecat în acest raport de la faptul că libera circulație a persoanelor este o valoare fundamentală a Uniunii. Tendința de migrare este mai accentuată în rândul populației mai educate sau a lucrătorilor care dețin specializări, fără însă a minimaliza migrația lucrătorilor necalificați, mai ales din sectorul agricol.
O problemă spinoasă a dinamicii demografice o reprezintă supraaglomerarea zonelor urbane sau a celor mai dezvoltate, unde ne confruntăm cu dificultăți generate de accesul limitat la servicii și costuri ridicate de viată. Criză sanitară actuală a schimbat însă radical situația, restricțiile de călătorie și a redus semnificativ numărul celor care părăsesc țara în căutare de oportunități, dar după această pandemie, fenomenul migraționist ar putea să revină.
Am constatat că unele autorități au venit cu soluții ingenioase ce au contribuit semnificativ la diminuarea acestor tendințe. De exemplu, o taxă mai redusă pe impozitul pe venit pentru sectorul IT face că exodul creierelor în rândul celor din domeniul tehnologiei informației să nu fie atât de accentuat, dar nu putem însă spune același lucru despre personalul medical.
Dinamica demografică actuală are implicații asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale, astfel încât investițiile UE ajung uneori să fie nesustenabile, adâncindu-se decalajul dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai sărace.
Solicităm Comisiei prin acest raport să elaboreze în viitor un „Acord pentru demografie” care să cuprindă strategii subsidiare, pentru rezolvarea acestei probleme, pe modelul „Acordului verde”, în curs de implementare. Aceasta trebuie să se asigure de existența unor condiții de muncă decente și a unui echilibru între viață privată și viață profesională.
Statele membre trebuie să utilizeze instrumentele politicii de coeziune pentru a aborda problemele demografice, iar în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență să fie cuprinse măsuri pentru a răspunde schimbărilor demografice. Politicile fiscale adecvate ar stimula crearea de locuri de muncă, iar autoritățile locale și regionale trebuie să faciliteze accesul la învățământ, împreună cu crearea de politici eficiente pentru prevenirea exodului creierelor. Această problemă va reprezenta în viitor, cu siguranță, o provocare, atât pentru statele membre, cât și pentru Uniunea Europeană în ansamblul său, astfel încât avem nevoie de soluții concrete.