Română
English
….negocierea prețurilor de vânzare atât la lapte, cât și la carne în numele fermierilor! Prepararea furajelor pentru toate speciile începând de la vaca de lapte sau de carne, oi de lapte sau capre ori porci, toate pregătite după rețetele care garantează conținutul de proteine și microelemente, cu exactitate de miimi de miligrame sau propriile stații de motorină pentru membrii asociației care pot achiziționa litrul la un preț cu câteva procente bune mai puțin decât pe piața liberă, dezvoltarea unor capacități de colectare a laptelui cu propria flotă de mașini, îngrășătorii de viței suficient de spațioase astfel încât fermierul să nu își bată capul dacă nu vrea, cu îngrășarea acestuia, cooperativa prestând pentru el acest serviciu sunt doar câteva dintre beneficiile de a fi membru în cooperativă. Alături de colegii din Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală, am vizitat cooperativa Cooprado din regiunea Extremadore care prestează așa cum am arătat, serviciile de mai sus pentru membrii săi.
Nu mai puțin important este ONG de pe lângă această cooperativă care a dezvoltat un sistem de învățământ pentru păstori sau crescători, cum vreți să-i spuneți, unde persoanele cu dizabilități sunt integrate în procesul de producție, dar și un loc în care fiecare cetățean al zonei se bucură de respect pentru munca prestată. Într-o zonă în care te împiedici de pietre și bolovani la tot pasul, în care “piatra seacă” trebuie să fie stoarsă de seara până dimineața pentru a obține un firicel de sevă necesar vieții, îți dai seama că fără o astfel de organizare, aceste zone greu încercate ar fi fost demult depopulate.
Modelul de organizare în România este departe de a fi capabil să furnizeze măcar un sfert din serviciile pe care le oferă cooperativele de aici. Dincolo de a cumpăra inputurile și pe ici-colo combustibilul, multe asociații nu își depășesc condiția modestă pentru a trece la nivelul de procesare, de preparare a hranei, de negociere la sânge a prețurilor, ca să nu mai vorbim de serviciile sociale, mărginindu-se să își împartă banii primiți ca subvenții pe diverse operațiuni de control al producțiilor, despre care însă nu vreau să vorbesc astăzi. Sigur că noi ne lăudăm cu producțiile de porumb la hectar vândute la preț de nimic ungurilor și bulgarilor, de unde importăm apoi furajele pentru miei, ca să nu mai vorbesc de făina de mămăligă.
Furie, revoltă, dar nu resemnare când te gândești că în România pământurile pe care le avem sunt atât de mănoase și singura obligația pe care o ai este aceea de a nu uita să însămânțezi. Până la urmă, trebuie să reușim și în România ceea ce alții au reușit în condiții mult mai vitrege!