În primul semestru din 2018, importurile României au totalizat 40,2 miliarde de euro, din care 8,2 % au fost importuri de alimente, adică 3,3 miliarde de euro. Este inadmisibil ca într-o țară considerată eminamente agrară să se înregistreze importuri masive de produse alimentare. România este tot mai dependentă de produsele din carne, de legumele și de fructele din statele membre, în ciuda producției record pe care a avut-o. Patronatele din agricultură avertizează că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menține cel mult 40 % din producția națională, iar restul se vinde imediat după recoltare sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în perioada de iarnă și primăvară. Din nefericire, nu doar că importăm cantități enorme de produse alimentare, dar acestea sunt de calitate net inferioară, descurajând în același timp producătorii locali. Mai mult, politica din acest sector nu încurajează valorificarea produsului agricol în așa fel încât să ajungă la nivelul produselor agroalimentare performante.

Care sunt instrumentele de care dispune Comisia în vederea sprijinirii dezvoltării infrastructurii de depozitare?