În urma explorărilor companiei petroliere OMV Petrom în 2012, s-a descoperit că în largul țărmului românesc în Marea Neagră se află un enorm zăcământ de gaze și, în 2014, un zăcământ petrolier a fost scos la lumină, aproape de țărm, fiind vorba de cea mai importantă descoperire din România din ultimii zece ani.

În condițiile în care România își produce marea majoritate a gazului pe care îl consumă, neimportând decât mai puțin de 20 % din Rusia, iar încrederea este pusă sub semnul întrebării în fiecare zi, noi zăcăminte offshore s-ar putea dovedi vitale ca alternativă la gazul rusesc. Mai mult, Rusia a anunțat că abandonează proiectul South Stream, iar UE dorește să susțină un traseu alternativ de gazoduct prin Turcia care să garanteze aprovizionarea Europei centrale și de est, dar dacă Moscova ar închide azi robinetul, România nu ar putea să-și aprovizioneze vecinii decât în mică măsură, deoarece rețeaua sa nu este încă total echipată cu sisteme de inversare a fluxului și conexiunile transnaționale, pentru că acestea se confruntă cu diferențe de norme.

Având în vedere cele menționate mai sus, ce măsuri poate lua Comisia pentru a uniformiza aceste norme și pentru a depăși obstacolele legislative, în așa fel încât să se stabilească o garanție a securității energetice a României și a UE pe termen lung?