Radiografia îngrijorătoare a învățământului românesc

A treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu, cea mai mică pondere a absolvenților de studii superioare, cei mai mulți tineri cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe, cea mai slabă rată de participare a adulților la procesul de învățare. Aceste date reflectă situația reală și tristă a sistemului de educație din România. Conform ediției din 2018 a Monitorului educației și formării, România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor, rămânând unul dintre puținele state care nu au atins încă niciuna dintre principalele ținte pentru 2020.

Subfinanțarea sistemului de educație este una dintre principalele cauze ce determină rezultatele slabe din acest domeniu. PIB-ul alocat acestui sector, de doar 3,7 %, este unul dintre cele mai scăzute la nivel european, comparativ cu media europeană de 4,7 % din PIB. Slaba investiție în infrastructura școlară, cadre didactice insuficiente și prost plătite, decalajul dintre mediul rural și cel urban și analfabetismul funcțional sunt doar o parte dintre problemele cu care se confruntă acest sector crucial pentru o societate sănătoasă și cu aspirații europene.

Care sunt recomandările Comisiei pentru autoritățile române în ceea ce privește obținerea unor rezultate mai bune în domeniul educației?